Scriitorul si eseistul roman Mircea Cartarescu a castigat Premiul FIL de Literatura in Limbi Romanice, editia 2022, a anuntat in Mexic Antonio Sáez Delgado, purtator de cuvant al juriului.
Cartarescu a fost ales dintre 80 de candidaturi in sapte limbi „pentru proza sa imaginativa si orbitoare”, a spus Sáez Delgado la o conferinta de presa in orasul mexican Guadalajara.
Juriul a apreciat ca el ”este un scriitor multilateral de stil maximalist care se insereaza deplin in traditia literaturii mondiale, interpelandu-si de la oniric si pana la existential cititorii si criticii din intreaga lume”.
Premiul, dotat cu suma de 150.000 dolari, va fi inmanat pe 26 noiembrie la inaugurarea celei de 36-a editii a Targului International de Carte (FIL) din Guadalajara, considerat cel mai important targ de carte al lumii editoriale hispanice.
Primul scriitor de limba romana recompensat cu Premiul FIL de Literatura in Limbi Romanice a fost Norman Manea in anul 2016.
Cea mai veche dovada a unei amputari chirurgicale a fost descoperita la un schelet dintr-o pestera din Indonezia, conform unui studiu ce schimba istoria medicinei. Pana în prezent, cea mai veche dovada a unei asemenea interventii chirurgicale data din urma cu 7.000 de ani, a fost adusa la lumina în 2010 intr-un sit neolitic din Franta (Seine-et-Marne). Este vorba despre o amputare de brat la un barbat varstnic, interventie reusita conform datelor imagistice care au relevat semne de cicatrizare în urma analizei osemintelor stravechi.
Oamenii de stiinta au cazut, in general, de acord in ceea ce priveste asocierea aparitiei primelor practici medicale cu revolutia neolitica din urma cu aproximativ 10.000 de ani, cand agricultura si adoptarea unei vieti sedentare au dat nastere unor probleme de sanatate necunoscute anterior.
Insa, excavarea ramasitelor umane cu o vechime de cel putin 31.000 de ani, in partea indoneziana a insulei Borneo, aduce informatii noi, dezvaluind ca vanatorii-culegatori au practicat chirurgia cu mii de ani mai devreme decat se estima, arata Agerpres si AFP. Descoperirea „rescrie cunoasterea noastra despre aceste cunostinte medicale”, a declarat paleontologul Tim Maloney de la Universitatea Griffith din Australia, care a condus studiul, publicat miercuri în jurnalul stiintific Nature.
Osemintele au fost aduse la lumina in 2020 in impozanta pestera calcaroasa Liang Tebo, cunoscuta pentru picturile sale rupestre. Printre nenumaratii lilieci, serpi si chiar cativa scorpioni care populeaza locul, paleontologii au îndepartat cu delicatete straturile sedimentare si au gasit un schelet remarcabil de bine conservat.
Scheletului nu ii lipsea decat partea de jos a piciorului stang. Extremitatea osului ramas indica o taietura „dreapta, oblica, ce se poate observa privind prin os”, a spus Tim Maloney la o conferinta de presa. Aspectul ar fi fost mai putin regulat daca amputarea ar fi fost provocata de o cadere sau de atacul unui animal. Aceste dovezi indica faptul ca nu a fost vorba despre o amputare accidentala, ci despre o adevarata alegere medicala.
Si mai surprinzator: pacientul, care a murit in jurul varstei de 20 de ani, pare sa fi supravietuit intre 6 si 9 ani dupa interventie, conform semnelor de refacere osoasa, observabile la microscop.
De asemenea, este putin probabil ca amputarea sa fi fost efectuata ca pedeapsa, deoarece tanarului se pare ca i-a fost acordata atentie dupa interventie si la inmormantare. „Acest lucru presupune o cunoastere aprofundata a anatomiei umane, a sistemului muscular si vascular„, se arata in studiu. Persoanele care l-au operat pe tanarul adolescent au trebuit sa „curete, sa dezinfecteze si sa panseze in mod regulat rana” pentru a preveni orice sangerare postoperatorie sau infectie ce puteau duce la deces.
Starea fizica a tanarului, devenit dependent dupa amputare, i-a determinat probabil pe cei din jur sa aiba grija de el timp de 6 pana la 9 ani, ceea ce indica un comportament altruist la acest grup de vanatori-culegatori.
Cercetarea „pune intr-o noua lumina ingrijirea si tratamentul oferite in trecutul indepartat si schimba opinia conform careia aceste chestiuni nu erau luate in considerare in vremurile preistorice”, a reactionat Charlotte Ann Roberts, specialista in arheologie la Universitatea Britanica din Durham, într-un comentariu ce acompaniaza studiul.
In materie de chirurgie, exista numeroase dovezi preistorice de trepanatii sau extractii dentare. Insa, astfel de amputatii ale membrelor sunt extrem de rare, fiind greu de identificat îi cazul osemintelor care nu s-au conservat la fel de bine.
Dupa descoperirea din Borneo, multe intrebari raman fara raspuns, printre acestea numarandu-se cele referitoare la modalitatea in care a fost efectuata procedura si in care a fost alinata durerea sau la frecventa acestei practici.La tropice, rapiditatea instalarii infectiilor se poate sa fi stimulat dezvoltarea unor produse antiseptice care exploatau proprietatile medicinale ale vegetatiei bogate din Borneo, sustin autorii. Ei sugereaza, de asemenea, ca la interventie ar fi putut fi utilizata o lama din piatra.
Noi sapaturi sunt programate anul viitor in grota Liang Tebo, in speranta ca se vor putea afla mai multe informatii despre oamenii care au populat-o. „Conditiile sunt propice pentru noi descoperiri uimitoare in acest ‘punct fierbinte’ al evolutiei umane”, a declarat Renaud Joannes-Boyau, profesor asociat la Southern Cross University (Australia), care a ajutat la datarea scheletului.
Cercetatori de top din centre academice prestigioase si-au reunit fortele pentru a raspunde la intrebarea-cheie referitoare la cauza principala a COVID de lunga durata (Long COVID) si anume daca fragmente din coronavirus persista in tesuturile anumitor indivizi. Proiectul, denumit Initiativa pentru cercetarea Long COVID (Long Covid Research Initiative), are drept scop eficientizarea cercetarii si avansarea rapida catre teste clinice ale unor potentiale tratamente. Impartasind diverse seturi de abilitati si resurse, grupul spera sa descopere fundamentele stiintifice ale acestei afectiuni pe care sa le foloseasca apoi in proiectarea unor cercetari bazate pe probe.
Long COVID este o afectiune complexa, incapacitanta, insuficient inteleasa si care poate dura multe luni dupa infectarea initiala cu virusul SARS-CoV-2 si din cauza careia multe dintre persoanele afectate se afla in incapacitate de munca. Afecteaza unul din cinci americani adulti care au avut COVID-19, potrivit Centrului pentru controlul si prevenirea bolilor din SUA.
Initiativa beneficiaza de o finantare initiala de 15 milioane de dolari din partea Balvi, un fond de investitii stiintific format de Vitalik Buterin, cofondatorul platformei blockchain Ethereum. Include oameni de stiinta de la Universitatile Harvard, Stanford, University of California, San Francisco, Universitatea Yale si J. Craig Venter Institute.
„Primul lucru pe care trebuie sa-l intelegem in ceea ce priveste long COVID este daca pacientii mai au sau nu mai au virusul in organism”, a spus Amy Proal, din cadrul organizatiei nonprofit PolyBio Research Foundation, experta in boli cronice asociate cu infectia, care va fi conducatorul stiintific al initiativei, , informeaza Agerpres citand Reuters. In prezent nu exista tratamente care sa-si fi dovedit eficientain cazul long COVID, boala care afecteaza peste 150 de milioane de persoane la nivel global.
Tot mai multe dovezi indica spre prezenta virusului in tesuturi care continua sa provoace un raspuns din partea sistemului imunitar, a spus ea. Acest lucru ar putea explica seria de circa 200 de simptome asociate long COVID printre care dureri, febra, dureri de cap, tulburari cognitive, dificultati de respiratie si epuizare in urma unor activitati minimale.
Cercetatorii vor folosi imagistica avansata si tehnici de secventiere cu ajutorul carora vor cauta dovezi ale virusului in tesuturi si vor analiza efectele asupra sistemului imunitar. Daca se va dovedi ca persistenta virala este cauza long COVID, initiativa de cercetare are drept scop testarea unor tratamente antivirale, cum ar fi Paxlovid, produs de Pfizer Inc, precum si a altor feluri de medicamente care ajusteaza sistemul imunitar.
„Antiviralele sunt obiectivul principal al testelor noastre clinice”, a spus Proal, adaugând ca grupul ar dori sa studieze Paxlovid. Nu a putut preciza daca Pfizer colaboreaza la aceasta initiativa. Unele studii de caz au demonstrat ca Paxlovid a ameliorat simptomele la câtiva dintre pacientii cu long COVID. E nevoie insa de teste ample, bine concepute pentru a demonstra ca tratamentele sunt de ajutor si a identifica care dintre pacienti au cea mai mare probabilitate de a beneficia de acestea.
Un purtator de cuvânt al Pfizer a precizat ca grupul ”exploreaza in mod activ” potentiale studii colaborative, dar nu a dorit sa ofere alte detalii.
Initiativa a fost organizata de un grup de pacienti cu long COVID din domenii precum financiar, start-up-uri si tehnologie si care conduc eforturile pentru strangerea de fonduri, printre care grantul initial de 15 milioane dolari, precum si alte sume care nu au fost inca facute publice, a precizat Henry Scott-Green, unul dintre organizatori.
Scopul este de a accelera cercetarea depasind blocajele institutionale si de finantare.
Canada l-a proclamat pe Charles rege al sau in cadrul unei ceremonii la resedinta oficiala din Ottawa a guvernatorului general, reprezentantul monarhului in Canada, care indeplineste atributiile de sef de stat in numele coroanei, informeaza Reuters. Anterior, un Consiliu de Ascensiune s-a reunit la Palatul St. James din Londra pentru a-l proclama pe Charles suveran. Ceremoniile sunt protocolare si oficializeaza schimbarea sefului de stat.
Charles, in varsta de 73 de ani, a devenit automat rege al Regatului Unit si sef de stat al altor 14 regate, inclusiv al Canadei, cand mama sa, regina Elisabeta, a murit la varsta de 96 de ani.
Desi Canada a incetat sa mai fie o colonie a Marii Britanii in 1867, a ramas in Imperiul Britanic pana in 1982 si este inca membru din Commonwealth-ul tarilor din fostul imperiu care il au ca sef de stat pe monarhul britanic, aminteste Agerpres. Premierul Justin Trudeau si guvernatorul general Mary Simon au semnat un decret prin care il proclama pe noul suveran dupa o sedinta de guvern.
Sunete de trompete au precedat citirea decretului de proclamare anoului monarh in engleza si franceza. Ceremonia s-a incheiat cu 21 de salve de tun si interpretarea imnului God Save the King de catre fanfara fortelor armate.
Comisia Europeana va propune o tinta obligatorie pentru reducerea consumului de electricitate si o taxa pentru a directiona profiturile companiilor energetice spre sustinerea consumatorilor care se confrunta cu dificultati, potrivit unui proiect de document consultat de Bloomberg citat de Agerpres. In cursul acestei saptamani, Executivul comunitar urmeaza sa isi prezinte propunerile, care vor avea nevoie insa de aprobarea statelor membre. O reuniune a ministrilor europeni ai Energiei care a avut loc recent a scos in evidenta existenta unor viziuni diferite in interiorul blocului comunitar si deocamdata nu este clar cat de mult din planul presedintei Comisiei, Ursula von der Leyen, va supravietui negocierilor.
Potrivit documentului consultat de Bloomberg, Comisia European va propune ca cele 27 de state membre UE sa introduca „o contributie exceptionala si temporara” din partea companiilor care activeaza in industriile de petrol, gaze, carbune si rafinare pe baza profiturilor suplimentare taxabile realizate in anul fiscal 2022.
De asemenea, Executivul comunitar va propune doua tinte cu privire la reducerea cererii de electricitate: un obiectiv privind reducerea consumului general si un obiectiv obligatoriu privind reducerea cererii in timpul anumitor ore in care se inregistreaza un varf de consum.
Printre propunerile Comisiei se va regasi si o plafonare a veniturilor excesive generate de acele companii care produc electricitate din alte surse decat gaze naturale, prin intermediul unei limite impuse pretului electricitatii generat din tehnologii precum regenerabile, lignit sau energie nucleara.
Acest document de lucru trebuie aprobat de comisarii europeni inainte ca presedinta von der Leyen sa ii prezinte detaliile in discursul sau anual privind „Starea Uniunii”, programat pentru ziua de 14 septembrie cu prilejul sedintei plenare a Parlamentului European la Strasbourg.
In jur de 15 reprezentanti ai unor media si sindicate de presa au cerut autoritatilor britanice eliberarea ‘imediata si fara conditii’ a fondatorului WikiLeaks, Julian Assange, transmite AFP.
„Cerem ca Julian Assange sa fie eliberat, reabilitat si predat familiei sale, ca sa poata in sfarsit sa traiasca normal„, a declarat Dominique Pradalié, presedinta Federatiei internationale a jurnalistilor (FIJ) – cu 600.000 de membri in peste 140 de tari – intr-o conferinta de presa la Geneva.
La 17 iunie, Guvernul britanic a anuntat ca a semnat decretul de extradare in SUA a australianului in varsta de 50 ani, incarcerat de trei ani intr-o inchisoare de inalta securitate la Belmarsh, langa Londra. Assange este urmarit penal in SUA, unde risca 175 de ani de inchisoare pentru ca a publicat in 2010 pe site-ul sau WikiLeaks peste 700.000 de documente confidentiale referitoare la activitatile armatei americane, mai ales in Irak si Afganistan.
„Prin extradarea lui Assange, este luata ostatica democratia. Apelul le cere autoritatilor britanice sa-l elibereze imediat si fara conditii pe Julian Assange. Aceasta tentativa de a incrimina jurnalismul este grava„, a subliniat Pierre Ruetschi, directorul Clubului elvetian al presei si organizator al evenimentului. „Aceasta creeaza un precedent foarte periculos pentru libertatea presei„, a avertizat Mika Beuster, copresedinte al Asociatiei jurnalistilor germani, care numara 30.000 de membri.
Assange a fost inculpat in SUA in mai 2019 pentru ‘spionaj’, in baza unei legi votate in 1917 pentru a impiedica divulgarea de informatii secrete in timp de razboi, informeaza Agerpres. Dominique Pradalié, a carei organizatie se afla ‘in contact permanent’ cu apropiatii lui Assange, a explicat ca acesta si-a ‘facut doar meseria de jurnalist, adica a primit informatii, le-a verificat si le-a transmis’.
Autoritatile americane, care considera ca Assange ca nu este nici jurnalist, nici editor de presa, il acuza ca a pus in pericol agenti si surse militare.
Assange a anuntat ca va contesta decizia guvernului de la Londra in fata tribunalelor britanice in termenul legal de doua saptamani, dupa care, daca va fi necesar, se va adresa Curtii Europene a Drepturilor Omului.
Fondatorul WikiLeaks fusese arestat de politia britanica in 2019, dupa ce se refugiase timp de sapte ani in sediul ambasadei Ecuadorului la Londra.
ADN stravechi, prelevat de la victime ale ciumei bubonice ingropate in cimitire de pe vechiul Drum al Matasii din Asia Centrala, a ajutat la elucidarea unui vechi mister, identificând o zona din nordul Kârgâzstanului drept punct de origine a Mortii Negre, care a ucis zeci de milioane de oameni la jumatatea secolului al XIV-lea, informeaza Reuters.
Cercetatorii au anuntat recent ca au prelevat urme de ADN de la bacteria ciumei Yersinia pestis din dintii a trei femei care au murit in 1338-1339 si au fost ingropate intr-o comunitate crestina medievala nestoriana din Valea Chu, lânga lacul Issyk-Kul, la poalele muntilor Tian-San. Cele mai vechi decese documentate in alte zone din timpul acelei pandemii au fost datate in 1346.
Reconstructia genomului agentului patogen a aratat ca aceasta tulpina a dat nastere atât celei care a provocat Moartea Neagra (care a facut ravagii in Europa, Asia, Orientul Mijlociu si Africa de Nord), cât si majoritatii tulpinilor de ciuma existente in prezent, arata Agerpres. „Descoperirea noastra, conform careia Moartea Neagra si-a avut originea in Asia Centrala in anii 1330 pune capat dezbaterilor existente de secole”, citeaza Agerpres declaratia istoricului Philip Slavin de la Universitatea Stirling din Scotia, coautor al studiului publicat in jurnalul stiintific Nature.
Drumul Matasii a fost o ruta terestra frecventata de caravanele care transportau o multitudine de marfuri dus-intors din China prin orase somptuoase din Asia Centrala pâna in diverse zone, inclusiv in capitala bizantina Constantinopol si Persia. Este posibil ca aceasta sa fi servit totodata drept mijloc de raspândire a Mortii Negre in cazul in care agentul patogen a ajuns in aceste caravane.
„Au existat o serie de ipoteze diferite care au sugerat ca pandemia este posibil sa fi aparut in Asia de Est, cu precadere in China, in Asia Centrala, in India, sau chiar aproape de locul in care au fost documentate primele focare in 1346 in regiunile Marii Negre si Marii Caspice”, a spus conducatoarea studiului, arheogeneticiana Maria Spyrou de la Universitatea Tübingen din Germania. „Stim ca un factor determinant pentru raspândirea ciumei in Europa la inceputul Mortii Negre a fost probabil comertul. Este rezonabil sa presupunem ca procese similare au determinat raspândirea bolii din Asia Centrala la Marea Neagra intre 1338 si 1346”, a adaugat Spyrou.
Originile pandemice sunt intens contestate, dupa cum demonstreaza dezbaterea asupra aparitiei actualei pandemii de COVID-19.
Moartea Neagra a fost cea mai mortala pandemie din istorie. Aceasta ar fi ucis 50% pâna la 60% din populatie in regiuni din vestul Europei si 50% din populatie in Orientul Mijlociu; in total, aproximativ 50-60 de milioane de morti, a spus Slavin. Un „numar imposibil de cuantificat” de oameni au murit si in Caucaz, Iran si Asia Centrala, a adaugat cercetatorul.
„In epoca medievala vedem deja mobilitatea ridicata si raspândirea rapida a unui agent patogen uman„, a spus arheogeneticianul Johannes Krause, coautor al studiului si director al Institutului Max Planck pentru Stiinta Istoriei Umane din Germania. „Nu ar trebui sa subestimam potentialul agentilor patogeni de a se raspândi in lume din locuri destul de indepartate, probabil ca urmare a unui eveniment zoonotic„, a adaugat el. Zoonozele sunt boli infectioasa care ajung sa se transmita de la animal la om.
Cercetatorii au analizat dinti, o sursa bogata de ADN, de la sapte persoane ingropate in cimitirele comunitatilor numite Burana si Kara-Djigach, si au identificat ADN de ciuma in ramasitele a trei indivizi din Kara-Djigach.
Cimitirele, excavate in secolul al XIX-lea, au inclus pietre funerare, cu inscriptii in limba siriaca, care atribuie mortile „molimei”. Obiecte precum perle, monede si vesminte provenite din locuri indepartate sugereaza ca orasele erau implicate in activitati de comert international, oferind probabil servicii pentru caravanele aflate in trecere.
Ciuma bubonica, netratabila la acea vreme, dar vindecabila in prezent cu ajutorul antibioticelor, provoca inflamarea ganglionilor limfatici cu sânge si puroi si raspândirea infectiei in sânge si plamâni.
In Europa, boala s-a transmis in principal prin muscaturi de purici purtati de sobolani infectati. Pandemia a avut la origini rozatoare salbatice, cel mai probabil marmote, a spus Slavin. Este posibil ca rozatoarele care au calatorit in caravane sa fi contribuit la raspândirea bolii, insa alte mecanisme de transmitere ar fi putut include puricii si paduchii purtati de oameni. „Am descoperit ca cele mai apropiate rude in viata ale acelei tulpini Y. pestis care a condus la Moartea Neagra sunt in continuare prezente la marmote din acea regiune„, a precizat Krause.
Ministrul canadian al Apararii a anuntat modernizarea apararii antiaeriene si antiracheta din Arctica, in colaborare cu Statele Unite, transmite AFP. Potrivit ministrului Anita Anand, noile masuri sunt justificate de amenintarile militare tot mai mari din partea Rusiei si de aparitia unor noi tehnologii inamice, precum rachetele hipersonice.
By Noclador – Own work, CC BY-SA 4.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=52312869
Intr-o conferinta de presa organizata la cea mai mare baza aeriana din Canada, situata in orasul Trenton din Ontario, ministrul Apararii a anuntat deblocarea unui buget de 4,9 miliarde $ pe parcursul a 6 ani. Fondurile vor fi cheltuite pentru instalarea de radare la sol si prin satelit, capabile sa detecteze bombardiere sau rachete, precum si retele de senzori cu „capacitati clasificate” pentru a monitoriza evenimentele aeriene si maritime din Arctica pana pe continent.
Programul se inscrie in intentia de modernizare a Comandamentului de aparare aerospatiala din America de Nord (NORAD) si a sistemelor sale de avertizare timpurie. O modernizare pe care invadarea Ucrainei de catre Rusia a accelerat-o.
Aceste sisteme vor inlocui vechiul sistem de avertizare nordic din perioada Razboiului Rece – 50 de statii radar cu raza scurta si lunga de actiune amplasate in Alaska -, care nu mai sunt capabile sa detecteze rachetele moderne, arata Agerpres. „Pe masura ce regimurile autocratice ameninta ordinea internationala bazata pe statul de drept care ne-a protejat de zeci de ani si pe masura ce concurentii nostri dezvolta noi tehnologii, cum ar fi arme hipersonice si rachete de croaziera, devine urgenta modernizarea capacitatilor canadiene ale NORAD„, a declarat Anita Anand.
Aceste investitii reprezinta pentru Canada „cea mai semnificativa modernizare in aproape patru decenii”, a adaugat ea.
In luna martie, Guvernul de la Ottawa si-a anuntat intentia de a cumpara 88 de avioane de lupta americane F-35 pentru a-si innoi flota. Principalul lor rol va fi acela de a patrula in nordul indepartat al Canadei.
La randul lor, SUA au stabilit deja un nou buget pentru apararea continentala.
Incepand de astazi, 7 septembrie, cetatenii straini vaccinaticare vor sa vina în Canada in scopuri neesentiale (turism, vizita privata) pot intra in tara daca indeplinesc urmatoarele cerinte:
• Sa fie vaccinati complet si sa prezinte dovada vaccinarilor, ultimul facut cu cel putin 14 zile inainte de calatorie cu un vaccin sau combinatie de vaccinuri din cele aprobate de Health Canada: Pfizer-BioNTech, Moderna, AstraZeneca/Covishield si Janssen (Johnson & Johnson). Dovada de vaccinare, tradusa in limba engleza sau franceza, trebuie prezentata la punctul de trecere a frontierei.
• Sa aiba rezultat negativ al unui test molecular Covid-19 inainte de sosire, facut cu cel mult 72 de ore inainte de imbarcarea in avion (ori la punctul de traversare a frontierei terestre) sau un rezultat anterior pozitiv al testului facut intre 14 si 180 de zile inainte de calatorie (sa fi avut Covid-19 in ultimele 6 luni). NU se accepta testele rapide (testele antigen).
• Aceste informații, inclusiv un plan de izolare in cazul in care intervine necesitatea carantinei, trebuie trimise autoritatilor canadiene cu 72 de ore inainte de sosirea in Canada incarcandu-le in aplicatia ArriveCan pe telefonul mobil sau pe site-ul Guvernului federal (pagina dedicata). Cei care nu pot arata dovada inregistrarii pe ArriveCAN – pe smartphone, prin e-mail sau intr-un format tiparit – NU vor obtine permisiunea de a se imbarca pe cursa spre Canada.
• Sa NU prezinte simptome de infectare cu coronavirus.
• La punctele de intrare in Canada se vor face aleatoriu teste de depistare Covid-19, cei selectati avand obligatia de a se supune examinarii, dar nu mai trebuie sa astepte rezultatele testului stand in carantina.
Trebuie precizat ca TOTI calatorii – inclusiv cetatenii canadieni si rezidentii permanenti – desi complet vaccinati, au obligatia sa prezinte rezultatul negativ al testului molecular facut cu cel mult 72 de ore inainte de imbarcarea spre Canada.
Categoria calatorilor care NU sunt complet vaccinatidar pot intra in Canada
Nu exista modificari ale prevederilor referitoare la cerintele de testare si carantina pentru calatorii care NU sunt complet vaccinați dar SUNT ELIGIBILI sa intre in Canada. In aceasta categorie intra cetatenii canadieni si rezidenții permanenti, lucratorii straini temporari, studentii straini, rudele de gradul I ale cetatenilor si rezidentilor permanenti, precum si membrii comunitatilor Primelor Natiuni.
Insa acestia au obligatia sa se izoleze 14 zile intr-un loc indicat de ei in planul de carantina, precum si sa indeplineasca toate cerintele de testare – inainte de sosirea in Canada, apoi in prima si a opta zi dupa intrarea in tara. La fel, au obligatia de a trimite prin ArriveCan informatiile privind planul de calatorie, locul de carantina si datele de contact.
Important pentru parintii vaccinati care calatoresc cu copii nevaccinati
Reamintim ca incepand din 9 august sunt scutiti de carantina copiii nevaccinati cu varsta sub 12 ani care calatoresc impreeuna cu parintii sau cu insotitori complet vaccinati. Insa acesti copii trebuie sa respecte masurile de sanatate publica, printre care si interdictia de a frecventa gradinita sau scoala timp de 14 zile.
Copiii nevaccinati cu varsta intre 12-17 ani si copiii de 18 ani sau mai mult dependenti de parintt pot intra in Canada insotiti de un parinte sau tutore complet vaccinat, dar trebuie sa intre in carantina 14 zile.
Toti copiii nevaccinati -cu exceptia celor cu varsta sub 5 ani – trebui sa faca un test Covid-19 atat in prima zi cat si in cea de a opta dupa intrarea in Canada.
Din livada situata la numai o ora de Montreal, direct la dvs. in bucatarie! La aceasta livada,din 10 iulieincepe culesul visinelor, cu care va puteti face preparatele cu care eram obisnuiti acasa: visinata, dulceata sau indragita prajitura a copilariei!
Bleuetiere G. Beaulieu se afla in frumoasa regiune Lanaudiere, la numai o ora de Montreal: 1160 2e Rang Sainte-Melanie, J0K 3A0 (la nord de Joliette).
Orarul: zilnic, in intervalul 8:00 – 17:00.
Plata se face cash.
IMPORTANT: De notat ca in scurt timp veti putea culege si afine (bluetes/blueberries), cu care pregatiti aceleasi savuroase preparate!
Daca va decideti sa mergeti la livada DUPA DATA DE 11 IULIE, va sugeram ca inainte de a pleca de acasa sa dati telefon pentru a va asigura ca inca mai exista visine de cules, precum si ca afinele s-au copt. Suzelle si Gaetan Beaulieu va vor da toate informatiile: 450 803-2504.
Partajati informatia cu prietenii dvs. din Montreal si distrati-va impreuna LA CULES DE VISINE!
Scheletului nu ii lipsea decat partea de jos a piciorului stang. Extremitatea osului ramas indica o taietura „dreapta, oblica, ce se poate observa privind prin os”, a spus Tim Maloney la o conferinta de presa. Aspectul ar fi fost mai putin regulat daca amputarea ar fi fost provocata de o cadere sau de atacul unui animal. Aceste dovezi indica faptul ca nu a fost vorba despre o amputare accidentala, ci despre o adevarata alegere medicala.
