Statul roman si-a exercitat dreptul de preemptiune in fata proprietarilor, care intentionau sa vinda lucrarea. „Opera marelui sculptor Constantin Brancusi, „Cumintenia pamantului” va ramane statului roman, dupa ce proprietarii lucrarii au acceptat oferta de 11 milioane de euro.
„Proprietarii Cuminteniei Pamantului, lucrarea lui Constantin Brancusi, au acceptat oferta de achizitie propusa de comisia de negociere mandatata de Guvernul Romaniei pe care am condus-o, in valoare de 11 milioane de euro. Din aceasta suma, Guvernul Romaniei va plati 5 milioane de euro, iar pentru restul ei, Ministerul Culturii va lansa o subscriptie publica nationala”, a anuntat in urma cu putin timp pe pagina sa de Fb, ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu.
Realizata in 1907, „Cumintenia Pamantului”, alaturi de alte opere precum „Sarutul” si „Rugaciunea”, marcheaza cea mai apreciata perioada de creatie a lui Brancusi. Dupa ce primul proprietar al acestei lucrari a fost inginereul Gheorghe Romascu, prietenului lui Brancusi caruia acesta i-a vindut direct sculptura, dupa instaurarea regimului comunist, in 1957 lucrarea a fost luata in mod abuziv de regimul comunist si expusa timp de 20 de ani in Muzeul de Arta al Romaniei. Mostenitorii inginerului Gheorghe Romascu au intrat din nou in posesia lucrarii in 2012, dupa un proces intins pe durata mai multir ani.
Saptamina trecuta, minsitrul Culturii preciza, intr-o declaratie acordata Agerpres, ca „statul roman poate, dupa lege, sa-si exercite dreptul de preemptiune la pretul care va fi stabilit pentru aceasta vinzare. Negocierea se face direct cu proprietarii. Au fost mai multe evaluari. Exista si cifre legate de licitatiile internationale, numai ca in cazul acestei lucrari (…) exista o lege care spune ca lucrarile de arta clasate in categoria Tezaur, cum este ‘Cumintenia pamantului’, nu pot parasi definitiv Romania”.
De reamintit ca data de 19 februarie a fost declarată Ziua Brancusi, conform legii promulgata la sfirsitul anului trecut de presedintele Romaniei, in motivarea legii precizindu-se ca astfel se va face „o reparatie morală fata de refuzul si umilirea” marelui sculptor de catre statul roman, in perioada regimului comunist.
CRISTINA SOFRONIE
