Canada a renuntat la procedurile specifice aplicate in cazul cererilor de azil depuse de cetatenii care provin din asa-numitele „tari de origine desemnate”, TOD (pays d’origine designes/designated country of origin). Deci este si cazul cererilor depuse de cetatenii romani.
Reamintim ca in 2012 Guvernul federal a elaborat o lista cu tari considerate sigure, in care sunt respectate drepturile omului, iar pentru cetatenii acestor state care solicitau azil in Canada s-au aplicat proceduri speciale.
CITESTE si: Canada va adopta Carta digitala pentru combaterea INFORMATIILOR FALSE din online
Tarile inscrise pe lista TOD sunt recunoscute ca respecta drepturile omului, ofera protectie propriilor cetateni si nu produc refugiati. Prin urmare, scopul adoptarii masurilor speciale in cazul TOD a fost de descurajare a cetatenilor din respectivele state pentru a nu mai abuza de sistemul canadian de protectie a azilantilor, urmarindu-se evitarea depunerii de cereri fara fundament real.
Lista a fost actualizata constant, Romania fiind inclusa in octombrie 2014.
Important! Iata in continuare masurile speciale care NU se mai aplica cetatenilor din TOD dupa 17 mai 2019
• Restrictia de a primi permis de munca in primele 6 luni de la depunerea cererii de azil.
• Interdictia de a face apel la refuzul cererii de azil.
• Accesul limitat la programul federal de asigurari de sanatate acordat solicitantilor de azil pe durata analizei cererii.
• Interdictia timp de 3 ani de a prezenta cerere de examinare a riscurilor de expulzare a solicitantului de azil.
Deocamdata, Guvernul federal a retras toate cele 42 de tari de pe lista TOD, urmand sa modifice legislatia – prin actualizarea sau abrogarea articolelor referitoare la tarile de origine desemnate.
Permisul de muncă, atractia cererilor de azil
Multe din cererile de azil depuse de cetatenii din tarile de pe lista TOD au fost nefondate si au avut ca principal scop obtinerea temporara a dreptului de munca in Canada, pe durata tratarii dosarului.
Tocmai de aceea, masurile introduse in 2012 prevedeau ca aceste cereri trebuie tratate rapid, in decurs de 30 – 45 de zile, iar solicitantii nu puteau obtine permis de munca in primele 6 luni de la depunerea dosarului de refugiat. In plus, in primele 180 de zile nu puteau beneficia nici de o serie de avantaje sociale, precum credit la TPS si TVQ, prestatii fiscale pentru venitul din munca si asigurarea de somaj.
Dar sistemul de imigratie al Canadei nu a putut respecta termenele reduse de tratare a acestor cereri, astfel ca solicitantii de azil au vazut in aceasta intirziere o „oportunitate” – urmarea fiind cresterea semnificativa a numarului de noi cereri. Astfel, intre 1 ianuarie 2013 – 31 martie 2019, 12% din totalul solicitarilor de azil au venit de la cetateni din TOD.
In plus, mai multe decizii ale Curtii federale au invalidat anumite dispozitii ale politicii TOD – de exemplu, in iulie 2015 a decis ca privarea solicitantilor de azil de dreptul de a face recurs la decizia de refuz reprezinta o violare a Cartei canadiene a drepturilor si libertatilor.
Articol scris de:
- RAZVAN DUPLEAC
- Membru ICCRC/CRCIC – Immigration Consultants of Canada Regulatory Council/Conseil de Reglementation des Consultants en Immigration du Canada
- Consultant in emigratie recunoscut de Ministere de l’Immigration du Quebec
- Telefon: (1) 438 496-4054
- (pentru cei care suna din afara Canadei: 001-438-496-4054)
- E-mail: RDimmigrationCanada@yahoo.ca