EMIGRATIA IN CANADA: mai multi emigranti incepind din 2018 si retrospectiva pentru 2017

Canada va primi mai multi imigranti in urmatorii trei ani

In Planul referitor la imigratia din perioada 2018-2020, document depus in Parlamentul de la Ottawa, Guvernul Canadei se angajeaza sa primeasca in fiecare din cei trei ani un numar din ce in ce mai mare de rezidenti permanenti: 310.000 in 2018, 330.000 in 2019, respectiv 340.000 in 2020. Cresterile sint semnificative, de exemplu in 2016, cind s-a inregistrat un record, numarul celor care au primit rezidenta permanenta a fost de 296.000. Daca cei mai multi au fost selectionati pe criterii economice, 2016 a marcat si un salt in privinta numarului celor parenati (78.000), dar si al refugiatilor si persoanelor acceptate pe motiv umanitar (62.000).

Dintre cei 310.000 imigranti pentru 2018, 60 % au fost selectionati pentru ca vor avea loc de munca asigurat – conform noilor politici din domeniul imigratiei, care se axeaza pe absorbtia si integrarea rapida in mediul socio-profesional a noilor sositi. Totodata, nivelurile ridicate de imigranti din urmatorii ani vor permite si cresterea numarului de refugiati acceptati, dar si reducerea duratei de asteptare la procesarea dosarelor pentru reintregirea familiei (parenarea sotului/sotiei, copiilor, p`rintilor sau bunicilor).

Referitor la politica de imigratie a provinciei Quebec, pentru perioada 2018-2019 se prevede:

  • Selectia a 51.000 persoane in 2018 si a 52.500 in 2019 – ceea ce inseamna 16,4 % si respectiv 15,9 % din totalul imigrantilor in Canada in aceasta perioada.
  • Cresterea numarului de imigranti economici, pentru ca in 2019 sa se atinga pragul de 63% din totalul celor selectionati de provincie.
  • Tot pina in 2019, majorarea pina la cel putin 40% din total a candidatilor care au lucrat sau studiat deja in Quebec.

RAZVAN DUPLEAC

Retrospectiva 2017

Cel de al doilea an de guvernare liberala la nivel federal a cunoscut o succesiune neintrerupta de modificari, majoritatea pozitive, pe care le-am mentionat la vremea respectiva, dar este bine sa ni le reamintim. Totodata, se cuvine mentionata o initiativa a IRCC (Imigration, Refugee and Citizenship Canada) pe care probabil ca multi dintre cititori au remarcat-o: reorientarea intregii activitati a functionarilor de imigratie de la tratarea solicitantilor de pe pozitii de putere, la ceea ce Guvernul a numit “client-friendly approach”. Majoritatea functionarilor IRCC sint sau vor fi supusi unor programe de reciclare, pentru a-i deprinde sa fie mai intelegatori cu clientii si sa faca eforturi pentru a-i ajuta pe cei care li se adreseaza, mai degraba decit a le cauta “nod in papura”.

Inceputul lui ianuarie 2017 a marcat lansarea noului sistem de inregistrare a cererilor de sponsorizare/parenare pentru parinti si bunici pe baza de loterie. Dupa cum am mai avut prilejul sa semnalam, aceasta schimbare a provocat si continua sa provoace masive proteste din partea cetatenilor si rezidentilor canadieni care isi vad lasata la voia intimplarii sansa de a se reuni cu rudele, cu riscul practic de a nu fi selectionati niciodata. IRCC si-a propus sa desemneze prin tragere la sorti 10.000 de canadieni doritori sa depuna asemenea dosare. S-au inscris peste 90.000 de candidati, dar dintre cei 10.000 selectionati au depus efectiv dosare mai putin de jumatate, ceea ce a determinat IRCC sa organizeze o noua tragere la sorti pentru locurile neocupate. Nu stim inca daca pina la data limita (9 decembrie) au depus intr-adevar dosare toti cei aproape 6.000 de sponsori potentiali care au primit invitatii, dar este cert ca in infatisarea sa actuala sistemul este compromis si asteptam de la o zi la alta sa vedem cu ce inovatii ne fericeste IRCC in 2018.

La sfirsitul lui aprilie 2017, Guvernul federal a abrogat “rezidenta permanenta temporara”, care obliga sotii si sotiile sponsorizate sa dovedeasca coabitare cu sponsorii lor pe durata de doi ani, mai inainte de a deveni cu adevarat rezidenti permanenti.

6 iunie 2017 a marcat introducerea citorva schimbari semnificative in functionarea sistemului Express Entry, prin care primesc acum rezidenta pemanenta majoritatea imigrantilor economici cuprinsi in trei programe fedrale diferite, respectiv Canadian Experience Class, Federal Skilled Workers si Federal Skilled Trades, precum si in subcategorii ale tuturor programelor de nominalizare provinciale, exceptind Quebecul. Aceste schimbari au continuat politica lansata in toamna trecuta, de reorientare a selectiei catre candidatii cu profil profesional de exceptie si cunostinte lingvistice superioare, contrabalansind astfel ponderea exagerata acordata celor cu oferte sau permise de lucru, dar cu perspective mai reduse de a se integra cu succes in societatea canadiana.

Printre noile masuri se numara atribuirea de pina la 30 de puncte suplimentare pentru cunoscatorii de franceza si de alte 15 puncte pentru candidatii care au frati sau surori in Canada. Tot cu acest prilej s-a introdus un sistem de departajare a celor care au obtinut scorul minim necesar stabilit pentru fiecare extragere (Comprehensive Ranking System Draw), dar nu pot fi toti inclusi in numarul total de invitatii lansat cu acel prilej. Criteriul de departajare il constituie data la care candidatul si-a creat profilul Express Entry.

La mijlocul lunii iunie, Guvernul federal a lansat Global Skills Strategy – orientat catre facilitarea recrutarii personalului strain de catre angajatorii canadieni. Astfel, procesarea cererilor de validare a ofertelor de munca adresate unor specialisti cu inalta calificare a fost simplificata in mod substantial, iar candidatii din asa-numitul Global Talent Stream vor beneficia pe viitor de intervale de maximum 2 saptamini pentru obtinerea permiselor de munca. Pentru a beneficia de avantajul validarii rapide a ofertelor, angajatorii canadieni trebuie sa fie recomandati de o institutie desemnata de ESDC (Employment and Social Development Canada) dintr-o lista de 13 entitati.

Pe data de 19 iunie 2017, noua Lege a cetateniei a primit ceea ce se numeste “royal assent” si a intrat in vigoare. De imediata aplicare au fost prevederile care abroga obligativitatea candidatilor ce vor sa devina cetateni candieni de a-si declara intentia de a locui in continuare numai in Canada, precum si cele care anuleaza dreptul ministrului Imigratiei de a revoca cetatenia canadiana in cazul persoanelor cu dubla cetatenie care comit fapte de tradare, spionaj si terorism. Desigur, aceste persoane vor suferi in continuare rigorile legii penale.

Incepind cu 11 octombrie 2017, au intrat in vigoare si prevederile privind scurtarea duratei obligatorii de prezenta fizica in Canada, cele privind luarea in calcul si a perioadelor petrecute ca rezidenti temporari, precum si cele care reduc intervalul de virsta in care candidatii sint obligati sa dea teste lingvistice. Acum, candidatii trebuie sa fie prezenti in Canada timp de numai 3 ani din ultimii 5 (in loc de 4 din 6) si vor putea invoca si timpul petrecut in Canada ca rezidenti temporari (fiecare 2 zile vor conta ca 1, pina la concurenta unui plafon de 365 de zile). De asemenea, testul lingvistic va fi obligatoriu numai intre 18 si 54 de ani.

In luna iulie, IRCC a decis ca programul pilot “start-up visa” (lansat in 2013) sa capete caracter definitiv incepind cu 2018. Acest program inlocuieste fosta clasa a antreprenorilor prin acordarea posibilitatii de a deveni rezidenti permanenti celor care lanseaza idei inovatoare cu care reusesc sa obtina finantare de la anumite entitati canadiene, denumite “venture capital” si “angel groups”, sau sa fie inclusi intr-un program numit “business incubator”.

Este dincolo de scopul si dimensiunea acestui articol sa oferim explicatii detaliate ale acestor termeni, dar se cuvine mentionat ca experienta acestor aproape 5 ani de functionare a programului-pilot a permis unor tineri cu idei, dar fara mijloace materiale sa lanseze afaceri de succes in Canada, generind numeroase locuri de munca bine platite.

Tot in vara acestui an s-a produs lansarea Proiectului-pilot, cu durata de 2 ani, pentru emigrarea in provinciile atlantice (The Atlantic Immigration Pilot Program), care pretinde candidatilor numai un nivel bazic de cunostite lingvistice (nivel 4 CLB, de la Canadian Language Benchmarks) si se bucura de atentia celor care vor sa se instaleze in provinciile New Brunswick, Newfoundland and Labrador, Nova Scotia si Prince Edward Island. Este drept, proiectul contine si obligatia candidatului de a prezenta o oferta din partea unui angajator din provincia respectiva.

24 octombrie 2017 a marcat revenirea partiala la situatia anterioara lui 2014, cind fostul Guvern conservator a redus de la 22 la 19 ani virsta maxima pina la care un copil este considerant dependent si poate figura in diversele proceduri de imigratie la care recurg parintii sai. Pina la aceasta masura restrictiva, care a determinat multi candidati la imigratie sa renunte la acest proiect in fata perspectivei de a-si abandona copiii aflati inca pe bancile scolii, legea prevedea ca tinerii pot fi considerati ca dependenti chiar si dupa implinirea virstei de 22 de ani daca se aflau in continuarea studiilor, sau erau inca intretinuti de parinti din motive de handicap fizic sau mental. Totusi, reintroducind limita de 22 de ani, IRCC nu a inclus si prevederea privind continuarea studiilor.

Dar chiar si asa, cei 3 ani cistigati de familiile vizate reprezinta o masura extrem de pozitiva, de care pot profita toti cei care intentioneaza sa depuna dosare ca imigranti independenti sau care au inca dosare in curs de procesare.

In ceea ce ii priveste pe cei care intre timp au devenit rezidenti permanenti, chiar si ei isi pot sponsoriza acum copiii care nu au implinit inca 22 de ani. Asa cum am mentionat la vremea respectiva, lista beneficiarilor nu se opreste aici. Intr-adevar, vor putea obtine in mod automat permise de lucru deschise sau permise de studii copiii mai tineri de 22 de ani ai celor care primesc sau deja detin permise de lucru pentru ocupatii calificate (nivel B sau mai sus din Nomenclatorul canadian de ocupatii, NOC).

Ridicarea obligativitatii vizelor de intrare in Canada cu incepere de la 1 decembrie 2017 – este vestea care i-a bucurat cel mai mult pe români. Acum, românii care ajung in Canada pe calea aerului au numai obligativitatea (la fel ca francezii, germanii, englezii etc.) de a cere inainte, online, autorizatia electronica (eTA) – se obtine in citeva minute si costa 7 dolari canadieni. De retinut ca nu se cere eTA pentru cei care ajung la punctele de frontiera terestre.

Un mare avantaj pentru cei care solicita permise de munca dupa ce angajatorului i s-a emis o LMIA (Labour Market Impact Assessment) este ca pot obtine eTA prezentindu-se direct la aeroport cu copia acelui LMIA, fara a mai trece pe la Ambasada Canadei. Acum, românii pot veni in Canada ca vizitatori si pot cauta de lucru in conditiile in care pot fi pusi direct la probe de catre potentialii angajatori. Dar NU vor putea lucra efectiv decit cei care obtin permise de munca. Asadar, ridicarea obligativitatii vizelor de vizitator NU inseamna si recunoastere dreptului de a munci fara permis, asa cum se intimpla in Uniunea Europeana. Alexandru Gheciu

 

  • RAZVAN DUPLEAC
  • Membru ICCRC/CRCIC – Immigration Consultants of Canada Regulatory Council/Conseil de Reglementation des Consultants en Immigration du Canada
  • Consultant in emigratie recunoscut de Ministere de l’Immigration du Quebec
  • Telefon: (1) 438 496-4054
  •                    (pentru cei care suna din afara Canadei: 001-438-496-4054)
  • E-mail: RDimmigrationCanada@yahoo.ca

 

 

Poate te intereseaza

Ministrul Imigratiei in Canada: Procesul de reunire a cuplurilor se face mai rapid

Ministrul federal al Imigratiei, refugiatilor si cetateniei din Canada, Ahmed Hussen, a tinut ca astazi, …