marți, martie 19, 2024
CANADA CONSULTING IMMIGRATION SERVICES
AcasăEmigratie in CanadaRevenirea in forta a Canadei ca destinatie pentru romanii care vor sa...

Revenirea in forta a Canadei ca destinatie pentru romanii care vor sa emigreze

.

Printre stirile publicate in ultimul timp in Romania este si aceea ca agentiile de turism au fost asaltate anul acesta de cautari pentru bilete catre Canada, Australia si Statele Unite – un numar de trei ori mai mare decit in aceeasi perioada a anilor trecuti, majoritatea fiind numai pentru „dus”. Desigur, pentru a decola efectiv catre una din aceste destinatii, cei in cauza trebuie sa probeze ca au dreptul legal de a fi primiti in tara respectiva.

Evolutia situatiei din Romania dupa 27 de ani de la caderea comunismului si instabilitatea tot mai accentuata din Uniunea Europeana sint de natura sa revigoreze interesul romanilor pentru emigrarea in tari unde pot dobindi cetatenia intr-un interval relativ surt, desigur cu conditia de a obtine mai intii rezidenta permanenta.

In ceea ce priveste Canada, masurile adoptate in ultimele luni, precum si cele care se asteapta sa urmeze par sa creeze un climat favorabil pentru candidatii la imigratie care se informeaza cu seriozitate, inteleg mecanismul actualelor sisteme de selectie si se pregatesc in mod corespunzator.

In urma recentelor modificari ale sistemului federal Express Entry (EE), a devenit posibil pentru candidatii care nu dispun de oferte de lucru sa atinga punctajul necesar pentru a fi invitati sa-si depuna dosarele. Pe linga oportunitatea data de programele provinciale, la care ne-am referit intr-un articol anterior, cei care vor sa emigreze pot sa-si stabileasca strategii care sa-i propulseze rapid spre pragul de acceptare, chiar daca pe moment nu obtin punctajul minim necesar.

Astfel, un tinar intre 20 – 30 de ani care dispune de o diploma de licenta, are cel putin 1 an de experienta intr-o profesie sau meserie de calificare medie si stapineste engleza sau franceza la un nivel intermediar-avansat poate sa-si creeze un profil EE, dar nu va obtine decit circa 300 de puncte, cu mult sub scorurile minime (in jur de 450 de puncte) care au permis in ultimii 2 ani obtinerea unei ITA (invitation to apply). Insa, daca acelasi tinar se inscrie la masterat, mai acumuleaza 1 an de experienta iar intre timp isi perfectioneaza cunostintele lingvistice astfel incit sa obtina, de exemplul la testul IELTS, note de 7 si 8 in loc de 6, scorul sau va depasi 470 de puncte, asigurindu-i astfel atribuirea statutului de rezident permanent in urmatoarele 6-7 luni 1. Acest salt spectaculos se explica prin sporul de punctaj la studii si limba, precum si prin asa-numitii „skill transferability factors”, care confera pina la 100 de puncte suplimentare candidatilor cu studii postunivesitare si nivel superior de cunostinte lingvistice prin combinarea acestor factori.

Intr-o situatie similara se vor afla si candidatii care au absolvit scoli post-liceale de 3 ani si se inscriu la inca una, chiar cu durata de numai 1 an, imbogatindu-si intre timp cunostintele lingvistice. Desigur, puncte suplimentare se pot obtine si in situatia unor cupluri in care sotul/sotia exhiba calitati similare cu ale titularului de dosar, sau prin stradania candidatului de a se pregati si pentru testare si in a doua limba oficiala a Canadei.

O alta cale de a deveni rezident permanent este emigrarea in etape, respectiv obtinerea pentru inceput a unui permis de munca, urmata dupa 1 an de cererea de rezidenta permanenta in Canadian Experience Class (CEC). Pina acum, aceasta optiune a fost ingreunata de rigorile impuse angajatorilor incepind din 2014, cind fostul Guvern conservator al lui Stephen Harper a instituit restrictii extrem de dure pentru cei care doreau sa recruteze forta de munca straina. Am mai semnalat la aceasta rubrica despre taxa de 1.000 $, despre plafoanele numerice, despre planurile de tranzitie super-sofisticate cerute angajatorilor si despre zecile de conditii pe care inca trebuie sa se oblige a le respecta. Vestea buna este ca se asteapta ca Guvernul liberal sa includa masuri importante de relaxare a acestor restrictii, in Legea bugetului pe care o va supune in curind Parlamentului. Potrivit Globe and Mail, aceasta relaxare se va referi in special la obtinerea permiselor de munca pentru ocupatii de calificare superioara, adica tocmai la cele vizate de mult temutul plan de tranzitie mentionat, care impunea angajatorilor sa conceapa un set de masuri pe care se obliga sa le implementeze pentru a evita pe viitor angajarea unor muncitori straini.

Una din prevederile inca in vigoare, la care nu stim daca se va renunta, este obligativitatea pentru solicitantul de permis de lucru de a dovedi stapinirea uneia din limbile oficiale ale Canadei. De pilda, inainte de 2014 angajatorul putea sa indice in cererea catre Employment Canada ca nu are nevoie de un cunoscator de engleza sau franceza, deoarece seful echipei in care va lucra muncitorul strain stapineste limba materna a candidatului. Aceasta optiune nu mai este acceptata in prezent, drept care, in special pentru meseriasii din tari in care engleza sau franceza nu este de uz curent, exista riscul de a fi respinsi cind cer permisul de lucru, chiar daca angajatorul a obtinut aprobarea de a le oferi pozitia respectiva.

Intr-adevar, aprobarea eliberata angajatorului (Labour Market Impact Assessment, LMIA) mentioneaza expres si obligatoriu stapinirea uneia din limbile oficiale ale Canadei. Ca atare, cind candidatul prezinta copia LMIA pentru a obtine permisul de munca, functionarii de la ambasada de care depinde sint obligati sa-i verifice cunostintele lingvistice. Desi legea nu impune teste lingvistice pentru muncitorii temporari, majoritatea ambasadelor recurg exclusiv la aceasta forma de verificare, ceea ce adesea duce la refuzul demersului, cu consecinta ca pe viitor angajatorul se va gindi de mai multe ori inainte de a incerca sa recruteze muncitori din tara respectiva.

Referitor la muncitorii temporari proveniti din Romania: este important sa fie constienti ca stapinirea englezei sau francezei le confera avantaje importante odata ajunsi in Canada, astfel ca este normal sa se astepte de la ei la un efort sustinut in aceasta directie. Pe de alta parte, ei inca sint vadit dezavantajati in raport cu cei veniti din tari ai caror cetateni nu au nevoie de vize pentru intrarea in Canada: acestia nu au nevoie sa treaca pe la ambasade si se pot prezenta direct la un punct de frontiera canadian, inarmati numai cu acea LMIA si cu oferta de lucru de la angajator. Permisul de lucru este emis pe loc de autoritatile canadiene de la aeroport. In principiu, functionarul respectiv, de obicei un vames cu delegatie de la Immigration Canada, ar trebui si el sa verifice cunostintele lingvistice ale candidatului, dar este putin probabil ca va refuza o persoana care tocmai s-a dat jos din avion si pe care o asteapta angajatorul, decit ar face-o functionarul de la ambasada caruia i se prezinta cererea de permis de lucru a unui candidat ce se afla inca la el in tara. Acest dezavantaj al romanilor va fi eliminat cu renuntarea la obligativitatea vizelor de intrare in Canada, anuntata pentru decembrie 2017. Din experienta mea, cei care solicita permisul de munca direct la sosirea pe aeroport, fara a mai trece pe la ambasada din tara lor de rezidenta, au cele mai mari sanse sa-l obtina fara nici un fel de complicatii si intrebari pe care nu le inteleg, daca pe linga documentele mentionate prezinta un dosar complet cu toate formularele gata completate si semnate, precum si cu toata documentatia suport pe care ar fi fost obligati sa o includa daca depuneau acel dosar la ambasada. Aici intra in joc factorul uman: vamesul va fi fericit sa se vada scutit de introducerea datelor in calculator, pentru ca va scana codurile cu bare din formular si va prelua pur si simplu restul documentelor, facind astfel o considerabila economie de timp si efort.

Pe linga schimbarile introduse in materie de permise de lucru, se asteapta ca Legea bugetului sa fie insotita si de alte prevederi in domeniul imigratiei, fiind probabila introducerea schimbarilor pe care Guvernul le-a promis si despre care am mai scris la aceasta rubrica, privind reintregirea familiei, virsta copiilor dependenti, conditiile de dobindire a cetateniei etc.

Pentru cei cu destinatia Quebec, primavara 2017 va aduce o schimbare radicala care, pentru cei bine pregatiti, mai ales in materie de franceza, le va asigura selectia intr-un interval record si fara emotiile provocate de stingaciile Ministerului Imigratiei din aceasta provincie pe parcursul lui 2016.

1 De remarcat ca, astfel, timpul total de asteptare din momentul in care a decis sa emigreze si pina obtine rezidenta permanenta este mult mai redus decit cel care era necesar pentru procesarea integrala a dosarelor inainte de introducerea sistemului Express Entry, cind candidatii puteau depune direct cererile de emigrare, fara a trebui sa astepte o ITA, dar lincezeau apoi 3-4 ani pina se epuiza procesarea. DAN GHECIU

  • RAZVAN DUPLEAC
  • Membru ICCRC/CRCIC – Immigration Consultants of Canada Regulatory Council/Conseil de Reglementation des Consultants en Immigration du Canada
  • Consultant in emigratie recunoscut de Ministere de l’Immigration du Quebec
  • 001-438-496-4054
- Advertisement -

Canada