marți, martie 19, 2024
CANADA CONSULTING IMMIGRATION SERVICES
AcasăInternationalCum sa "decapitezi" o dictatura

Cum sa „decapitezi” o dictatura

Trump: „SUA nu vor avea de ales decit sa DISTRUGA IN INTREGIME Coreea de Nord” daca vor fi nevoite sa se apere pe ele sau pe aliatii lor

In urma cu citeva ore, in primul sau discurs sustinut la ONU, Donald Trump a amenintat ca va distruge in intregime Coreea de Nord daca Phenian lanseaza vreun atac, pe liderul nord-coreean l-a numit „omul-racheta” (Rocket man) cu un „regim depravat”. Trump a mai spus ca si pentru Natiunile Unite este „o sursa masiva de jena” faptul ca din Consiliul ONU al Drepturilor omului fac parte unele tari, ale caror guverne incalca flagrant aceste drepturi.

Aceste declaratii, facute la cea de a 72-a Adunare Generala a ONU, vin dupa afirmatiile pe care liderul de la Casa Alba le-a facut acum citeva zile in timpul vizitei sale la baza aeriana Andsrews, cind a spus ca optiunea militara poate reprezenta o solutie pentru rezolvarea problemei nord-coreene. Iata in continuare o excelenta analiza despre problemele declansate de cel mai dement lider-semizeu de pe planeta, care si-a macelarit inclusiv familia: Kim Jong-un. (Cristina Sofronie)

Cum sa „decapitezi” o dictatura

Vreo 5 ani de munca silnica in lagar de reeducare – asta e pedeapsa pe care nord-coreenii o primesc daca sint prinsi cu filme sau alt tip de productii TV din China! Poate va aduceti aminte, peliculele alea siropoase despre familiile chinezesti, despre iubire si onoare, cu lacrimi si emotii exprimate atit de teatral de iti venea sa rizi si la cea mai mare tragedie, alea pun – mai nou – in pericol integritatea supusilor celui mai dement lider-semizeu de pe planeta: Kim Jong-un. Tinarul presedinte marunt la stat, cu obrajii plesnind de… bunastare, cu un vesnic zimbet ce eclipseaza orice emotii si cu freza tip „cuib de cuc” a decis ca poporul lui nu trebuie manipulat de nimeni, cu nimic. Pina acum, cinefilii care tinjeau dupa productii americane sau europene erau in pericol; se pare ca, de acum, si chinezariile intra pe lista de „interzise”.

„Liderul iubit” si-a incuiat pur si simplu tara, a aruncat cheia si a inceput sa unelteasca impotriva lumii in laboratoarele lui secrete din care mai lanseaza, cind si cind, cite o bomba sau o racheta de croaziera, speriindu-i pe vecini. Parca ar fi scenariu de desene animate… doar ca totul e cit se poate de real. Iar Coreea de Nord s-a transformat, de pe la jumatatea lui august incoace, in cea mai mare spina iritativa a planetei.

Consiliul de Securitate al ONU a aprobat recent o serie de sanctiuni impotriva acestei tari, cele mai drastice de pina acum. Adica a blocat exporturile de textile (sursa importanta de venituri) si a limitat aprovizionarea cu petrol si gaz (resurse pe care Coreea de Nord le achizitioneaza via China). Lista sanctiunilor ar fi fost mai lunga si embargoul total daca cele 15 state ar fi fost de acord sa voteze varianta initiala propusa de Statele Unite dupa ce Phenian (Pyongyang) a intrecut orice masura si a testat, pe 3 septembrie, o bomba cu hidrogen – mai puternica de citeva ori decit cea de la Nagasaki! – provocind un cutremur de peste 6 grade pe scara Richter si semanind panica in toata regiunea.

CITESTE si: Pina in 2036, fiecare al treilea locuitor al Canadei va fi imigrant

Coreea de Nord n-a fost la prima abatere, nici pe departe. Tot face, periodic, teste cu rachete balistice si in ultimul dintre ele, executat la final de august, a trimis o racheta deasupra insulei japoneze Hokkaido. Proiectilul s-a rupt in bucati in largul coastei, cazind in Oceanul Pacific.

Cererile SUA la ONU au fost „indulcite” de cine altcineva decit de Rusia si China care s-au opus, de pilda, blocadei totale pe importul de resurse si sechestrarii averilor liderului nord-coreean si ale altor responsabili de la Phenian (o masura similara cu sanctiunile impuse de comunitatea internationala impotriva camarilei de la Moscova din pricina crizei ucrainene, cu care desigur ca Rusia nu a fost deloc de acord).

Reactia Coreei de Nord a fost dura dupa aceasta ofensiva a Consiliului de Securitate. Phenian a sustinut ca masurile aprobate in unanimitate sint „scelerate” si a amenintat ca le pregateste americanilor „cea mai mare durere pe care au simtit-o vreodata in istoria lor”. Bine, cu amenintarile astea toata lumea s-a cam obisnuit, dar ce ar putea insemna „durerea” asta?

Ce-i dincolo de bombe?

Potrivit analistilor STRATFOR, Coreea de Nord ar avea un plan clar de actiune si scopul pe care Kim Jong-un il urmareste n-ar fi sa declanseze un razboi nuclear, pentru ca asta n-ar duce la nimic bun pentru nimeni. Toata lumea e de acord ca psihoza e in crestere la Phenian, insa nici macar „eroii” natiei nord-coreene nu viseaza sa cistige vreodata o astfel de confruntare. Ceea ce face sa afiseze capacitatile de care dispun pentru a forta – asa cum au declarat fosti responsabili militari nord-coreeni care au reusit sa fuga din tara – acceptarea statutului de putere nucleara al Coreei de Nord pina in anul 2020. Asta ar insemna ca Phenian sa discute direct cu Washington pentru a-si negocia diverse avantaje, eventual pentru a face macar un pas inainte spre marele deziderat la care Kim Jong-un viseaza: unificarea Coreei sub conducerea sa „providentiala”. Si asta in timp ce planul presedintelui sud-coreean Moon Jae-in este sa faca pace cu nordul pina la aceeasi data si sa negocieze denuclearizarea Coreei de Nord. Da, un proiect foarte frumos, bazat pe actiuni diplomatice si pe discutii, insa pe care „semizeul” Kim nu da nici doi bani – si a dovedit-o din plin dupa ultimele teste care au ingrozit lumea.

Deci, planul nordului e sa se impuna geostrategic utilizind display-ul de forta. Doar ca aici are de-a face cu cineva care, desi nu foarte pregatit pentru o atare confruntare, are un profil psihologic oarecum asemanator cu Kim Jong-un: presedintele american Donald Trump.

CITESTE si: Revenirea in forta a Canadei ca destinatie pentru romanii care vor sa emigreze

Problemele in zona au inceput sa se agraveze dupa ce Trump, in logica sa de campanie „America first”, a denuntat Acordul de cooperare economica Trans-Pacific (TPP), dupa care a inceput sa critice acordul de liber schimb KORUS FTA cu Coreea de Sud (un aliat traditional al SUA). Ceea ce Donald Trump pare ca nu a priceput – insa ar putea intelege acum – este ca zona Asia-Pacific are anumite caracteristici care fac ca echilibrul geostrategic sa poata fi stabilit mai degraba prin negociere decit prin forta. Si asta din pricina ca acolo principalul influencer este China, un colos economic care intotdeauna a promovat diplomatia in detrimentul confruntarii militare. Este, desigur, o atitudine generata de pozitia sa geografica si de interesele economice care ar fi grav afectate de perspectiva unui razboi.

China este, in ochii comunitatii internationale, un soi de tutore al Coreei de Nord si singurul sau aliat, asa ca echipa Trump calculase ca o discutie cu China (in care s-ar fi abordat mai multe aspecte, mai ales economice) ar fi putut rezolva criza nord-coreeana. Iata, insa, ca realitatea e putin diferita si, in loc sa se aseze la masa verde, China – care are propriile pretentii in Marea Chinei de Sud, mai ales in privinta controlului asupra rutelor comerciale, o mina de aur in aceasta zona – face un pas inapoi si lasa din brate Coreea de Nord insistind in acelasi timp, la unison cu Rusia, pe necesitatea unui dialog Washington – Phenian. Inacceptabil pentru Statele Unite, va imaginati…

Nevoia de dialog este argumentata de Moscova si Beijing prin faptul ca optiunea militara poate conduce la un „accident” in care Phenian chiar sa declanseze un atac nuclear, dar si de ideea ca sanctiunile ONU (acesta nu e primul set, au mai fost inca 8 pina acum, in mai bine de 10 ani) nu sint eficiente, pentru ca Phenian are o ciudata capacitate de a scoate bani din piatra seaca si a rezista chiar si in conditii de izolare totala.

Biroul 39 si hackerii din seif

Se stie ca, in virtutea sanctiunilor impuse pina acum, nimeni nu are voie sa vinda – oficial – Coreei de Nord echipamente militare si ca aceasta tara nu poate exporta metale pretioase de care dispune din belsug (aur si minerale rare), fier sau carbune, desi se pare ca valoarea totala a zacamintelor pe care sta depaseste 6.000 de miliarde de dolari!

Cum s-a ajuns la o asemenea evaluare? Pai in muntii care alcatuiesc cam 85% din suprafata Coreei de Nord s-ar gasi, potrivit studiilor, cele mai mari rezerve de magnezit din lume si al saselea cel mai mare zacamint de wolfram la nivel mondial. Plus o gramada de metale rare precum molibden, ceriu sau neodim, ca sa nu mai vorbim despre aur... Asta ar fi una dintre sursele de profit pe care se bazeaza regimul de la Phenian.

In plus, oamenii sistemului au inventat o arma secreta: misteriosul Birou 39, „laboratorul” financiar care functioneaza precum o adevarata celula de crima organizata. Acolo se fac toate ingineriile cu valuta, tranzactiile pe piata neagra si tot acolo e si birlogul hackerilor guvernamentali care lanseaza cyber-operatiuni profitabile pentru partid. Tot in incaperile Biroului 39 s-ar afla si seifurile doldora cu bani (zeci de miliarde de dolari) pe care Kim Jong-un ii are la dispozitie pentru a-si finanta nu doar nomenclatura, ci si programele militare. Potrivit informatiilor publicate in presa internationala, Biroul 39 ar fi condus chiar de sora dictatorului si ar reprezenta un soi de centru de coordonare pentru economia subterana a Coreei de Nord. Financial Times descrie modul de operare prin firme paravan imprastiate in intreaga lume si prin intermediul carora Coreea de Nord ar face exporturi, inclusiv de armament. Tom Burgis, jurnalist de investigatii pentru FT, scrie ca doua asemenea sedii s-au aflat in Macao, de pilda. Iar armele nord-coreene ar fi plecat, via Macao, catre Vietnam, Myanmar, Iran, Siria (Reuters scrie ca doua astfel de transporturi destinate agentiei siriene de stat care se ocupa cu gestionarea armelor chimice au fost interceptate in ultimele 6 luni!) si diverse destinatii din Africa.

Cit despre materialele necesare programului nuclear nord-coreean, surse declara ca au fost cumparate, putin cite putin, inclusiv de pe piata neagra din Rusia. Cum? Pai tot cu ajutorul misteriosului Birou 39, despre care analistii de securitate spun ca ar „produce” cam 1 miliard de dolari pe an inclusiv falsificind moneda americana, facind trafic cu droguri si contrabanda cu aur. Choi Jung-Hoon, fost oficial nord-coreean refugiat in strainatate, declara: „Biroul 39 se ocupa de finantele regimului. Toate fondurile importante de acolo sint alocate. De acolo se controleaza tot, inclusiv fondurile pentru bombe nucleare si rachete”.

Si sa nu spuneti ca nu ati auzit de celebrul Grup Lazarus, o retea de cyber-crima organizata care a executat nenumarate atacuri informatice (multe dintre ele asupra Coreei de Sud) si a furat, de pilda, milioane de dolari penetrind, intre 2015 si 2016, sistemul bancar SWIFT. Expertii in cybersecurity spun ca acest grup Lazarus ar avea de-a face direct cu Biroul 39 si, potrivit unui raport realizat recent de compania FireEye, se pare ca hackerii lui Kim s-au pus, mai nou, pe furat…bitcoin. Moneda virtuala e in crestere si modul de tranzactionare asigura protectia identitatii utilizatorilor, insa tocmai asta e vulnerabilitatea pe care o speculeaza hackerii pentru a-si pierde urma.

Potrivit raportului FireEye, imediat dupa inasprirea sanctiunilor impotriva Coreei de Nord, atacurile informatice impotriva sistemului de tranzactionare bitcoin din Coreea de Sud s-au intetit fulgerator.

CITESTE si: Atentie la fraudele in imigratie: Quebec va respinge sau anula circa 600 dosare in care au fost implicati consultanti nerecunoscuti

Cum sa „decapitezi” regimul?

The Atlantic publica o ampla analiza pe marginea scenariilor de reactie in ceea ce deja putem numi criza nordcoreeana. Si ele sint patru.

  • Preventia – adica o lovitura preventiva, menita sa incheie razboiul inainte de a incepe. Sigur, capabilitatile SUA le depasesc clar pe cele nord-coreene, insa vorbim despre o posibila amenintare nucleara din partea regimului de la Phenian si, in acest caz, inclusiv o posibilitate de esec de mai putin de 1% este inacceptabila. Sa presupunem ca rachetele care ar putea ajunge pe teritoriul SUA ar fi distruse, Coreea de Nord tot ar mai avea destule arme ca sa atace, de pilda, Coreea de Sud, provocind pagube importante.

Desi profilul psihologic al presedintelui Trump ar permite o astfel de logica, analistii sint totusi de parere ca scenariul „preemptive strike” ramine o fantezie.

  • Coercitia – daca e sa vorbim despre optiuni militare, aceasta ar fi una probabila. Adica SUA sa raspunda punctual si chirugical la urmatorul „afront” nord-coreean. In felul asta, atentia regimului ar fi captata si varianta negocierii pentru denuclearizare fara prea multe concesii de partea americana ar deveni posibila. Asta ar presupune ca liderul sa ramina la putere si regimul la locul lui.

Problema e ca un astfel de scenariu, desi realist in ultima instanta, ar da startul unui conflict dificil de continut. China ar intra in joc, de pilda. Rusia, cu siguranta. Iar sustinerea interna pentru Kim Jong-un ar creste pentru ca poporul ar vedea, negru pe alb, ca amenintarea externa pe care regimul o tot foloseste ca sperietoare chiar exista.

  • Decapitarea – ar presupune eliminarea fizica a lui Kim Jong-un si rasturnarea regimului. Este, poate, cea mai realista dintre optiuni. Coreea de Sud a anuntat, deja, ca pregateste o unitate de comando care sa distruga Comandamentul de razboi din Coreea de Nord si in vara asta s-au facut chiar si exercitii in vederea unui astfel de scenariu. O echipa americana SEAL ar fi fost, potrivit Korea JoongAng Daily, trimisa in zona pentru o misiune de acest tip. Desigur ca varianta a fost negata oficial, dar dincolo de faptul ca pare a fi absolut logica, surse din apropierea Casei Albe au explicat, sub anonimat, ca ea exista si ca ar fi cea mai usoara cale de a iesi din aceasta criza.

Apar, insa, doua probleme: ca pentru un asemenea complot ar trebui sa existe sustinere informativa din interior (cineva din cercul strins al lui Kim care sa stie exact unde se afla liderul si care sint punctele vulnerabile in dispozitivele de securitate – Kim deja foloseste mai multe masini pentru a-si disimula traseele si rareori apare in public) si ca ar trebui sa se prefigureze un viitor lider nord-coreean (inlocuitor) care sa accepte ideea de denuclearizare.

Deocamdata, nici unul dintre aceste doua elemente nu este „la indemina”, ca sa spun asa. Si daca moartea lui Kim Jong-un ar declansa un raspuns militar automat? Cit de mult se pot baza Statele Unite pe o interventie de urgenta a Chinei, singura care ar putea calma spiritele intr-un astfel de moment? Si, data fiind racirea relatiilor Phenian – Beijing, despre care vorbeam inca de la inceput, oare ar reusi China sa stopeze un dezastru?

  • Acceptarea – in logica Trump, acesta e scenariul cel mai greu de digerat. Dar, cine stie? Fiindca Rusia si China „inoata” amindoua in aceasta directie (calea diplomatica, spun ei), incercind sa coopteze si Washington. Ar insemna ca programul nuclear al Coreei de Nord sa continue si SUA sa nu atace regimul altfel decit prin intermediul sanctiunilor economice (cit s-ar mai putea si asa). In conditiile in care, cum spuneam, „liderul iubit” a incuiat intreaga tara si populatia nu are cum sa se revolte, orice criza economica va trece peste Coreea de Nord ca si cum n-ar fi. Adica facind victime, insa fara a genera miscari de amploare care sa rastoarne regimul din interior. Phenian ar ramine spina iritativa si ar avea pretentia sa negocieze beneficii in viitorul nu foarte indepartat. Deocamdata, la Seul nu se simte panica – scriu editorialistii de acolo -, insa nu se stie cit timp ar mai dura o atare situatie. Pentru ca in ciuda sofisticatelor sisteme anti-racheta (vezi THAAD recent instalat), nordul ar incerca sa atraga atentia SUA cu forta, lovindu-i aliatul – Coreea de Sud. Iar in scenariul unor eventuale negocieri, apar – fireste – Rusia si China. Inca o pirghie in plus (dupa Ucraina si Siria) pentru Kremlin si un atu destul de serios pentru Beijing in stabilirea unor intelegeri economice cu o Administratie americana daca nu ostila, macar divergenta fatis in abordare. Va accepta Trump cartea asta? Vom vedea…

Optiunile militare si politice sint, totusi, restrinse si nefericite toate. Poate ca ar fi momentul ca cineva sa gindeasca „out of the box”, cum se zice. Si cineva, de fapt, a facut-o. Un fost puscas marin din SEAL a dat cea mai nastrusnica si creativa idee pentru rezolvarea crizei nord-coreeane: iPhone. „Aruncati 25 de milioane de iPhone-uri peste ei si plasati sateliti deasupra cu WI-FI gratuit”, a scris Jocko Wilink pe Twitter. Adica un atac informational care sa „lumineze” brusc populatia si sa semene revolta. „Decapitare” naturala, cum ar veni. Dumneavoastra la ce solutii va ginditi?

MARI JEANNE ION

  • RAZVAN DUPLEAC
  • Membru ICCRC/CRCIC – Immigration Consultants of Canada Regulatory Council/Conseil de Reglementation des Consultants en Immigration du Canada
  • Consultant in emigratie recunoscut de Ministere de l’Immigration du Quebec
  • 001-438-496-4054

 

- Advertisement -

Canada