In timp ce Ministère de l’Immigration, de la Diversité et de l’Inclusion (MIDI) se straduieste sa repuna in functiune mult laudatul „Mon projet Quebec”, care urma sa permita inregistrarea ultimelor 2.800 de dosare procesate conform actualului sistem online de selectie al provinciei si care a cazut dupa primele secunde de functionare, pe 16 februarie 2016, atit autoritatile federale de imigratie cit si cele provinciale se pregatesc sa implementeze reforme majore, ce vor afecta in mod semnificativ selectia candidatilor.
A. Pe plan federal, Immigration, Refugee and Citizenship Canada (IRCC, fost CIC) este pe punctul de a pune in practica si celelalte promisiuni electorale ale liberalilor, acum ca s-au mai linistit cu asimilarea refugiatilor sirieni.
In primul rind, asa cum noul ministru John McCallum a anuntat de curind, se vor anula masurile restrictive introduse de vechiul Guvern conservator. Se are in vedere in special impunerea testelor lingvistice pentru dobindirea cetateniei canadiene tuturor candidatilor cu virste de la 14 la 64 de ani, respectiv revenirea la intervalul 18 – 54 ani. Liberalii argumenteaza ca aceasta masura ii afecta in special pe sotii si parintii/bunicii sponsorizati (parenati), care din aceasta cauza ar fi ramas rezidenti permanenti pe termen lung, fiind astfel privati de o participare activa la viata politica a Canadei.
Parintii sponsorizati („parenati”, cum sint numiti in limba româna1) vor beneficia si de o alta masura importanta: dublarea plafonului anual de dosare inregistrate, de la 5.000 la 10.000 chiar din acest an. Chiar si cu aceasta masura binevenita, numerosi vor fi acei sponsori care isi vor vedea dosarele returnate in saptaminile urmatoare, desi le-au depus imediat dupa 2 ianuarie 2016.
Tot in ideea asigurarii unui regim nediscriminator pentru membrii de familie sponsorizati, se preconizeaza eliminarea statutului de rezident permanent conditionat pentru sotii sponsorizati, pe care conservatorii i-au obligat sa demonstreze ca sint inca alaturi de sponsor dupa 2 ani de la intrarea in Canada, pentru a nu-si pierde acest statut. Lasind la o parte discriminarea, sa ne imaginam numai ce cantitate de resurse, deturnate de la scopuri mai nobile, ar fi consumat verificarea in practica a indeplinirii acestei conditii.
Pe aceeasi linie a incurajarii reunificarii familiilor, IRCC va modifica punctajul de selectie a imigrantilor economici alocat prin sistemul Express Entry, atribuind puncte suplimentare celor care au rude apropiate in Canada.
Reamintim ca Express Entry are o grila proprie de punctare, pe baza careia emite periodic invitatii pentru depunerea dosarelor propriu-zise (denumite ITA, de la Invitation to Apply), separata de grila cu care sint evaluati asa-numitii „skilled workers”/”travailleurs qualifiés”.
Aceasta din urma aloca 5 puncte pentru rudele apropiate din Canada, factor care nu se regaseste in Express Entry (EE), desi un imigrant economic nu poate sa-si creeze profil EE daca nu indeplineste in prealabil punctajul de skilled worker2. Ni s-a parut intotdeauna bizar, dar nu lipsit de semnificatie in ceea ce priveste pozitia conservatorilor fata de familie, faptul ca aceleiasi categorii de imigranti economici li se iau in considerare legaturile de familie intr-o prima faza de selectie (desemnata de Guvernul liberal dinainte de 2006), dar li se refuza acelasi tratament in cea de a doua faza, introdusa de conservatori in 2014.
La toate acestea se adauga renuntarea la o alta masura greu de explicat a Guvernului conservator, care coborise de la 22 la 19 ani virsta pina la care un copil este considerat ca fiind dependent al titularului de dosar, ceea ce i-a descurajat pe multi care doreau sa emigreze si aveau sanse reale, dar care nu erau dispusi sa-si abandoneze copiii aflati inca pe bancile scolii. Asta cu atit mai mult cu cit nu ar fi putut nici sa ii sponsorizeze ulterior.
In sfirsit, se va reveni la vechea prevedere potrivit careia timpul petrecut in Canada ca titular de permis de lucru sau de studii se va lua in calcul la stabilirea duratei minime de rezidenta ceruta pentru obtinerea cetateniei, probabil tot cu doua zile pentru una.
B. Quebec se pregateste sa adopte noua Lege a Imigratiei, al carei proiect (Projet de loi 77) este in prezent dezbatut in comisiile parlamentare si formeaza obiectul controverselor in media locala. In esenta, i se reproseaza proiectului actual (fundamental diferit de cel pe care il pregatise Guvernul pequist inainte de a pierde alegerile) ca exagereaza importanta satisfacerii pe termen scurt a nevoilor economiei, in detrimentul obiectivului prioritar al salvarii francofoniei3.
Daca, insa, cititorii nostri merita sa acorde mai multa atentie acestei dezbateri, care s-a desfasurat pina acum in 8 sedinte consultative la sediul Adunarii nationale a Quebecului, este pentru ca proiectul vizat contine numeroase prevederi concrete de natura sa ne puna pe ginduri.
Pe planul strict al selectiei imigrantilor economici, viitoarea lege va crea cadrul de aplicare a noului sistem, similar cu cel federal, bazat pe declaratia de intentie online a candidatului potential, care nu devine insa titular efectiv de dosar decit daca MIDI il invita sa o faca. Iar aceasta invitatie nu se va baza pe ordinea de inregistrare a declaratiei, ci pe punctajul obtinut, precum si pe alte criterii, cum ar fi zona de provenienta a respectivului. O prima obiectie se naste tocmai din discriminarea ce ar putea rezulta prin repartizarea geografica arbitrara a candidatilor, la adapost de controlul opiniei publice, care va rezulta in respingerea unor candidati cu punctaj ridicat pentru a face loc altora mai putin valorosi, dar provenind dintr-o regiune privilegiata de MIDI.
Sustragerea de la acest control a numeroase atributii guvernamentale si minsteriale este, de altfel, o lacuna majora a proiectului, care contine nu mai putin de 17 articole ce scutesc domenii de reglementare importante de obligatia publicarii si dezbaterii prealabile. Printre acestea se numara stabilirea criteriilor de selectie a imigrantilor, a pragului de trecere pentru aprobarea dosarului, conditiilor impuse sponsorilor, criteriilor de validare a ofertelor de munca etc.4.
– O alta masura discutabila consta in posibilitatea ca puterea executiva sa poata aplica cu efect retroactiv orice modificare intervenita in criteriile de selectie a imigrantilor si de a le refuza cererea, chiar daca dosarul indeplinea conditiile in vigoare la data inregistrarii. In memoriul prezentat la sedinta din 17 februarie a Comisiei parlamentare pentru relatiile cu cetatenii, reprezentantii ACCPI (L’Association canadienne des conseillers professionnels en immigration) au argumentat ca, daca in trecut o asemenea incalcare a echitatii se putea justifica prin invocarea unor ratiuni de ordin practic (recte, inventar de dosare scapat de sub control), acest argument dispare odata cu introducerea viitorului sistem, in care fluxul imigrantilor este total sub controlul MIDI. In plus, retroactivitatea va afecta toate dosarele care nu au intrat efectiv in procesare la data implementarii acelor modificari, moment pe care nimeni nu il poate verifica si care depinde exclusiv de agenda particulara a functionarului insarcinat cu dosarul respectiv.
In sfirsit, participantii la dezbateri si-au exprimat dezacordul fata de acele prevederi care ii priveaza pe candidatii carora li s-a respins dosarul de orice drept de apel in fata Tribunalului adminstrativ (TAQ). Pentru o parte din cei astfel respinsi (care au prezentat documente considerate false) se instituie si interdictia de a mai depune un alt dosar timp de 5 ani, ceea ce scoate si mai mult in evidenta gravitatea acestor prevederi. Dar un asemenea, „rejet”5 se poate pronunta chiar si pentru simpla omisiune de a furniza la timp un document cerut de functionarii MIDI, situatie care a dus in ultimii ani la respingerea a mii de dosare, ai caror titulari nu au avut alta optiune decit sa se incline in fata celui mai tare.
Tot la adapost de orice cale de apel este si decizia Ministrului Imigratiei de a face uz de puterea sa derogatorie si a refuza un candidat care indeplineste criteriile de selectie, dar despre care se considera ca nu se va putea stabili cu succes in Quebec.
Interesant de remarcat este si faptul ca aceste prevederi sint in contradictie directa cu dispozitiile Acordului Canada-Quebec din 1991 privind Imigratia, prin care se acorda Quebecului privilegiul de a-si selectiona singur imigrantii si care stabileste obligatia Guvernului provinciei de a pune la dispozitia candidatilor un mecanism de apel, indiferent de motivele pentru care nu sint acceptati.
Eliminarea prevederilor mai sus incriminate este o datorie care revine in primul rind autoritatilor ce se pretind promotoare ale statului de drept, dar si un motiv de renuntare la apatie din partea noastra a tuturor, atunci cind sintem confruntati cu incercarile lui „Big Brother” de a se intinde dincolo de cit ii permite plapuma. In timpul alegerilor federale s-a vazut ca detinem aceasta putere si, iata, noul Guvern dovedeste ca a inteles aceasta lectie.
1. Spre deosebire de „sponsorizare”, termenul de „parenare” nu este in DEX, dar este folosit des in vorbirea romanilor atunci cand se refera la aducerea in Canada a parintilor, bunicilor etc.
2. In afara de skilled workers, Express Entry accepta si candidati din alte doua programe, respectiv FST (Federal Skilled Trades) si CEC (Canadian Experience Class), dar acestea nu au la baza un sistem de punctare.
3. Se invoca printre altele faptul „alarmant” ca majoritatea locuitorilor din Montreal nu are franceza ca limba materna, cum a reiesit la recensamintul din 2011.
4. Referindu-se la acest aspect, un memoriu semnat de un grup numeros de personalitati din Quebec mentioneaza: „Cela signifie que le public ne pourra pas soumettre de commentaires préalablement à l’adoption de ces règlements. Une telle façon de faire est inacceptable et d’autant plus critiquable, qu’elle concerne l’immigration, un sujet névralgique pour la société québécoise tout entière”. „Aceasta specifica faptul ca publicul nu va putea face comentarii inainte de adoptarea acestor regulamente. Un lucru inacceptabil si cu atit mai mult de criticat, cu cit se refera la imigratie, un subiect nevralgic pentru intreaga societate quebecheza”.
5. A nu se confunda cu refuzul unei cereri de emigrare pe motiv de ne-indeplinire a criteriilor de selectie, situatie care este supusa atit revizuirii administrative cit si apelului in fata TAQ, ca sa nu mai amintim ca respectivul are intotdeauna posibilitatea de a depune imediat un alt dosar.
