O echipa de cercetatori americani condusa de Steve Horvath, profesor de genetica la Universitatea California (Los Angeles), a reusit sa descoperit un mecanism in ADN-ul uman care functioneaza ca si un „ceas biologic”. Cercetarea, in care au fost analizate peste 8.000 de mostre de ADN de la 51 de tip uri de tesuturi si celule ale corpului, deschide drumul descifrarii cauzelor procesului de imbatrinire si de gasirea unor „tratamente” pentru controlarea acestui proces – intrucit acest „ceas” arata ca desi multe tesuturi sanatoase imbatrinesc in acelasi ritm cu restul corpului, unele au propriul ritm, mai rapid sau mai lent. Publicatia Geome Biology, citata de EFE, arata ca potrivit noului studiu ceasul biologic se accelereaza in primii ani de viata pina in jurul virstei de 20 de ani, apoi isi reduce din viteza si mentine un ritm continuu, insa deocamdata nu se cunoaste daca schimbarile produse in ADN provoaca imbatrinirea: „Aparitia firelor de par gri este un semn de imbatrinire, dar nimeni nu poate spune si cauza acestei imbatriniri”, a declarat Steve Harvath publicatiei amintite. „Inima, de ce nu vrei sa-mbatrinesti?” Urmarind modul in care procesul de metilare (care modifica structura chimica a ADN-ului) variaza odata cu avansarea in etate, cercetatorii au ajuns la concluzia ca virsta organelor bolnave variaza foarte mult, cu o diferenta ce poate ajunge chiar si la citeva decenii (!) fata de tesuturile sanatoase ale aceleiasi persoane. In cazul tesuturilor sanatoase ale inimii, oamenii de stiinta au mai constatat ca virsta biologica a acesteia este cu aproape 9 ani mai tinara decit s-a crezut, in timp ce tesuturile mamare ale femeilor imbatrinesc mai rapid decit restul corpului. „Tesuturile mamare feminine, inclusiv cele sanatoase, par mai batrine decit celelalte ale corpului uman, a evidentiat Horvath. Este un rezultat interesant, intrucit cancerul mamar este cea mai raspindita forma de cancer la femei. In plus, virsta este unul dintre factorii de risc pentru aparitia cancerului, astfel incit acest tip de rezultate ar putea explica de ce cancerul mamar este atit de curent”. Profesorul american a mai aratat ca acest „ceas biologic” a fost resetat pina la zero cind celulele prelevate dintr-un organism adult au fost reprogramate pentru a reveni la structura unei celule susa – iar pentru descoperirea procesului de transformare a celulelor adulte in celule susa (care se pot dezvolta in orice tip de tsut al corpului), John Gurdon (Universitatea Cambridge) si Shinya Yamanaka (Universitatea Kyoto) au cistigat premiul Nobel pentru Medicina in 2012. „In cele din urma, ar fi extraordinar sa punem la punct proceduri terapeutice pentru resetarea ceasului biologic, care sa ne mentina tineri”, anticipeaza Horvath pasul urmator: gasirea unor „remedii” pentru controlarea procesului de imbatrinire.
CATALINA CURCEANU
