Daca nu putem impiedica imbatranirea, in mod cert putem sa intarziem aparitia efectelor ei! In literatura stiintifica serioasa exista peste 3000 (!) de ipoteze referitoare la cauzele imbatranirii organismului uman, asadar utilizarea mai multor tehnici, chiar simultan, pentru a combate efectele trece rii timpului sunt mai mult decat recomandate.
Teoriile incearca sa explice unele din fenomenele ce produc imbatranirea, dar si unele boli (ateroscleroza etc.), prin acumularea de radicali liberi in organism. Acestia sunt molecule prezente in anumite celule si care au la periferie un electron celibatar, izolat, ce este eliberat cu usurinta. In timp ce toate celelalte celule si molecule din organismul uman sunt stabile chimic, radicalii liberi sunt foarte instabili si, in tendinta de a trece intr-o stare stabila, ataca o alta molecula pentru a-i sustrage un electron. Molecula astfel atacata isi pierde proprietatile initiale, se transforma la randul ei in radical liber, isi pierde functiile de baza, nu mai participa la buna functionare a organului din care facea parte si ataca la randul ei alte celule provocand un lant de reactii biochimice daunatoare pentru organism. Totusi, daca nu se produc in exces, radicalii liberi distrug bacteriile si virusii, descompunand poluantii chimici si avand asadar un rol benefic in apararea naturala a organismului. In concluzie, efectele daunatoare apar atunci cand se produce un dezechilibru intre radicalii liberi si antioxidanti.
O expunere prelungita la radicalii liberi exteriori este provocata de poluare, tutun, alcool si actiunea exagerata a soarelui. Din fericire, organismul poseda arme proprii pentru a lupta impotriva excesului de radicali liberi prin enzime, insa are nevoie si de suport din exterior prin nutrimenti si complemente alimentare.
Cele mai cunoscute sunt vitaminele C, E, carotenoidele, polifenolii, seleniul si zincul. Acesti nutrimenti sunt continuti de multe alimente ce nu ar trebui sa lipseasca din consumul zilnic:
Vitamina C (valoarea zilnica recomandata este de 80 mg): kiwi, patrunjel, broccoli, ardei gras, coacaze, varza de Bruxelles, conopida, capsuni, portocale. – Vitamina E (valoarea zilnica recomandata este de 12 mg): uleiuri (soia, floarea soarelui, porumb, masline, arahide, rapita), nuci, alune, migdale, secara. –
Carotenoidele, care se transforma in organism in vitamina A (necesar zilnic 0,8 mg): morcovi si sucul de morcovi, pepene galben, caise, spanac si cartofi dulci. – Polifenolii: struguri, vin rosu, capsuni, samburi de soia, nuci, rosii, usturoi, condimente.
Seleniu (0,05 mg zilnic): fructe de mare si peste (morun, ton, hering, languste, sepie), dar si in faina de grau, carnea de porc (inclusiv in mezeluri), ou. –
Zincul (15 mg zilnic): se gaseste in mare cantitate in scoici si hering, apoi in ficatul de vaca si de rata, dar si in germenii de grau, cacao (ciocolata neagra), nuci si migdale. O biodiversitate a alimentatiei inca de la varste fragede poate fi suficienta in lupta pentru combaterea radicalilor liberi si incetinirea de-a lungul anilor a fenomenului de imbatranire. Atunci cand aceasta biodiversitate alimentara nu este indeplinita se poate face apel la complemente alimentare pentru a compensa deficientele.
Astfel, celebra zicala este mai bine sa previi, decat sa vindeci se transforma in alta la fel de valabila: mai bine un meniu echilibrat, decat o reteta de medicamente!
IOANA PETRE
