In capitala mondiala a taragotului, la Grosi

.

Intr-o zona de mare frumusete naturala, cu dealuri molcome impadurite sau populate de livezi de meri si pruni, din care grosenii fabrica celebra palinca maramureseana, la numai 5 km de Baia Mare, se afla satul Grosi – atestat documentar inca din 1411, acum resedinta de comuna.

Celebritatea acestui sat este data de faptul ca aici s-au nascut si de aici au plecat patru taragotisti romani considerati in palmaresul international ca fiind cei mai buni din lume: seniorii Dumitru Dobrican si Dumitru Farcas, secondati de juniorii Ioan Berci si Dan Gadea – ultimii trei sint absolventi ai Academiei de Muzica “Gheorghe Dima” din Cluj la oboi. Un fenomen unic in istoria muzicii, pentru care e dificil de gasit o explicatie, caci nu este o simpla coincidenta. Cind te nasti si cresti la Grosi, in Maramures, ai ca zestre o sensibilitate artistica iesita din comun si o dragoste fara limite pentru cintec si joc.

In timpul concediului in Romania am primit un telefon de la maestrul Dumitru Dobrican, care se afla invitat la Brasov si care insista sa nu uit sa vin la Baia Mare. Ne-am inteles sa vin acolo intr-o zi de luni. Spre seara a sosit la hotel ginerele sau, simpaticul acordeonist Sorin Rad, care mi-a propus sa facem o plimbare pentru a-mi arata orasul Baia Mare; la un moment dat, fara sa ma avertizeze, a cotit masina pe un drum de tara, pe drum aratindu-mi casa natala a marelui Dumitru Farcas. Peste citeva minute m-am trezit in fata unei porti frumoase, larg deschise, in curte asteptindu-ma vreo 30 de persoane imbracate in splendide costume populare care, vazindu-ma, au inceput sa cinte si sa danseze acompaniati de fermecatul taragot al lui Dumitru Dobrican si de acordeonul lui Sorin. Mi-au dat lacrimile de emotie, nu ma asteptasem la o asemenea primire surpriza. Printre ei se afla si preotul Vasile Trif senior cu sotia (parintii preotului Trif din Montreal), primarul si vice-primarul satului, cu totii urindu-mi bun venit. Asa a inceput o seara de neuitat, care s-a prelungit pina la miez de noapte, cu oameni minunati din acest fascinant sat.

Cei patru cei mai mari taragotisti ai lumii, toti din Grosi

Pe 12 mai 2018, marele maestru Dumitru Farcas va implini 80 de ani. La 18 ani a venit la Cluj si s-a inscris la Liceul de Muzica, iar apoi la Conservator, la oboi. Si bunicul, tatal si fratii sai din Grosi cintau la fluier. Nu a luat lectii de taragot, caci nu avea cu cine, asa ca a invatat acest instrument singur, dindu-i in interpretare din eleganta si subtilitatile oboiului si aducind astfel taragotul la performante superioare, nemaivazute si nemaiauzite pina atunci. Caci pina la el, oamenii erau obisnuiti cu taragotul din muzica ritmata din Banat, din Tara Motilor si din Ungaria, Serbia, Ucraina, Slovacia sau de la orchestrele de muzica evreiasca Klezmer, unde concureaza clarinetul. In 1960 Dumitru Facas s-a angajat la celebrul ansamblu folcloric “Maramuresul” din Baia Mare, dar dupa doi ani a revenit la Cluj, la Ansamblul folcloric “Martisorul” al Casei de Cultura a Studentilor, cu care a cutreierat lumea si a cistigat, in 1962, Premiul I la Festivalului Mondial al Tineretului si Studentilor din Finlanda. El fost sursa de inspiratie pentru Ioan Berci si Dan Gadea, care au studiat la Academia de Muzica din Cluj. Acum, Ioan Berci este profesor de oboi la Liceul de Muzica din Cluj, iar Dan Gadea cinta in Orchestra Operei din Cluj.

CITESTE si: Interviu cu Sofia Vicoveanca: “Ma mindresc ca sint românca!”

Dumitru Dobrican a preferat sa ramina in satul maramuresean printre rapsozii autentici de acolo, studiind la Scoala Populara de Arta din Baia Mare. Astfel a ramas cel mai autentic dintre cei patru, fiind singurul care a si compus pentru taragot, dar cinta si la fluier, caval, nai, ocarina si clarinet.

Grosenii i-au dat taragotului o noblete pe care acest instrument nu a avut-o nicaieri in lume, deoarece au aplicat la el tehnici utilizate la alte instrumente de suflat.

Marioara Dobrican si costumele ei populare unicat

Maestrul Dobrican si-a implicat intreaga familie in arta. Ginerele sau, acordeonistul Marin Sorin Rad, mi-a spus ca ideea dantausilor a plecat de la faptul ca, fiind invitati la multe petreceri, nunti si botezuri, au constatat ca lumea nu mai stie sa danseze. Asa s-au gindit sa readuca in actualitate dansul morosenesc pe care il jucau stramosii lor. Iar impreuna cu sotia sa Lacramioara, profesoara de biologie, a publicat volumul “Viata culturala a localitatii Grosi – Maramures”.

CITESTE si: Revenirea in forta a Canadei ca destinatie pentru romanii care vor sa emigreze

Sotia maestrului Dobrican, Marioara, coase camasi brodate si costume populare, acestea fiind intregite cu batista pe care fetele o poarta la briu si pe care baietii incearca sa le-o fure. Traditia este ca daca unei fetei ii place de baiat, atunci il lasa sa-i fure batista, ca apoi tinarul sa aiba motiv sa vina la ea acasa. Doamna Marioara (care a trecut si printr-o mare incercare ce a necesitat un transplant de ficat) este indragita de familia ei mica de acasa si de cea mare a satului. Si, spre marea mea surpriza, mi-a daruit o camasa cusuta de ea, in semn de prietenie si pretuire pentru colaborarea noastra – camasa care se adauga unei alte frumuseti primita de la marea artista Angela Buciu, care in octombrie va implini frumoasa virsta de 75 de ani. Multumesc din inima, doamna Marioara!

Monument de bronz pentru taragot

La Grosi functioneaza o democratie perfecta, oamenii fiind alesi in functiile administrative pentru valoarea lor si nu in baza apartenentei la un partid politic. Dovada? Cei 11 consilieri comunali provin din 5 partide politice. Si, spre deosebire de multe sate romanesti unde populatia descreste, la Grosi se observa o crestere demografica. Scoala primara si gimnaziala de aici, atestata documentar din 1870, este dotata modern, cu computere conectate la Internet, microscoape, videoproiectoare si ofera si burse elevilor.

Satul Grosi (Foto: auseu.bijor.ro)

In fata scolii a fost ridicat un monument dedicat invatatorului Gheorghe Lupan, care a invatat 30 de generatii de groseni sa scrie si sa citeasca. Dar primarul mai are un vis: sa inalte un monument de bronz dedicat taragotului, acest fascinant instrument muzical facut din lemn de trandafir si abanos, care a facut cunoscut in intreaga lume acest sat prin cei patru taragotisti celebri pe care i-a dat. In Belgia, in orasul Dinant unde s-a nascut Adolphe Sax, cel care a inventat saxofonul, exista 27 de monumente gigantice de saxofon, insa taragotul nu are inca un monument nicaieri in lume. Sint convins ca monumentul taragotului se va ridica in Maramures caci, in marinimia Sa, bunul Dumnezeu le-a dat grosenilor patru ingeri ai taragotului: Dumitru Dobrican, Dumitru Farcas, Ioan Berci si Dan Gadea. Si cita dreptate avea Lucian Blaga atunci cind spunea ca vesnicia s-a nascut la sat…

Prof. VANIA ATUDOREI

CITESTE si: Pina in 2036, fiecare al treilea locuitor al Canadei va fi imigrant

  • RAZVAN DUPLEAC
  • Membru ICCRC/CRCIC – Immigration Consultants of Canada Regulatory Council/Conseil de Reglementation des Consultants en Immigration du Canada
  • Consultant in emigratie recunoscut de Ministere de l’Immigration du Quebec
  • 001-438-496-4054

 

Comenteaza acest articol

comentarii

Poate te intereseaza

Malouma – Regina cîntecelor din Mauritania

Nu m-am gîndit niciodată că voi fi solicitat să merg într-una dintre cele mai puțin …