Sase este numarul imobilelor pe care le detinea primarul Klaus Iohannis inainte de a deveni presedintele Romaniei. Incepand din 10 noiembrie 2015, numarul acestora este doar patru: Curtea de Apel Brasov a decis irevocabil ca cel mai valoros imobil trebuie dat inapoi statului.
Decizia Curtii de Apel Brasov este definitiva
„Respinge recursul formulat de recurenţii paraţi Lazurca Georgeta, Johannis Carmen Georgeta si Johannis Klaus Werner impotriva deciziei civile nr. 235/16.05.2014 a Tribunalului Braşov, pe care o menţine”, se arata in hotararea data de Curtea de Apel Brasov, citata de Evenimentul Zilei. Decizia atacata de familia prezidentiala anuleaza contractul de vanzare-cumparare, prin care Klaus Iohannis si sotia sa, Carmen, au devenit unii proprietari ai celor 166 de mp pe care ii masoara o parte din imobilul situat in Sibiu, str. Nicolae Balcescu nr. 29. Situat chiar in zona pietonala a centrului istoric al Sibiului, Iohannis a gasit rapid chiriasi: este vorba de banca Raiffeisen, de la care primarul (in acea vreme) Sibiului a incasat 30.000 de euro in 2001. Suma reprezenta chiria in avans pe trei ani. Din acesti bani, in 2007, Iohannis a mai cumparat doua case, tot in Sibiu, situate la cateva sute de metri de locuinta sa.
„Ministerul sa recupereze chiriile de la presedinte”
Klaus Iohannis si sotia sa au devenit proprietari ai imobilului in discutie in 1999. Raiffeisen a inchiriat parterul in 2001, an in care au inceput si procesele impotriva actualei familii prezidentiale. Procesele au fost deschise de sibienii care, in baza Legii 112/1995, au cumparat locuintele in care stateau in calitate de chiriasi. Cum familia Iohannis a devenit proprietara, respectivele familii s-au trezit ca nu mai au casa. „Va dati seama, a fost un proces care dureaza de 14 ani. Unul dintre cei care au deschis procesul, Oarga, a si decedat intre timp”, spune Marius Albin Marinescu. Acesta detinea o biblioteca ce functiona cu chirie in casa care a devenit proprietatea familiei Iohannis. In procesul incheiat la Brasov a avut calitatea de intervenient. „Acum, imobilul respectiv ramane succesiune vacanta, pe care sa o administreze Ministerul Finantelor. Acest minister trebuie sa recupereze chiriile incasate de familia Iohannis, chirii incasate in calitate de proprietar impostor”, arata Marius Albin Marinescu.
O istorie care incepe in anii ’70
Imobilul din centrul a facut parte din averea sotilor Maria si Eliseu Ghenea, nascuti in comuna Porumbacu de Jos (judetul Sibiu). Dupa decesul acestora, in anii ’70, averea le-a trecut in proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care a decedat cativa ani mai tarziu, fara a avea copii. Prin urmare, si casa de pe strada Nicolae Balcescu, din Sibiu, a trecut in proprietatea Statului Roman. In 1997, imobilul din centrul Sibiului a fost cumparat de chiriasi. Doi ani mai tarziu, contractele de vanzare-cumparare ale acestor fosti chiriasi au fost anulate de instanta, la cererea lui Ioan Bastea, care a aratat ca este fiul lui Nicolae Bastea, nepot al sotilor Ghenea. Dupa anularea acestor contracte, casa ajunge in proprietatea familiei Johannis, care cumpara si partile de proprietate ale urmasilor lui Nicolae Bastea. Fostii chiriasi, ramasi fara locuinte, pornesc procese pentru anularea actelor care au dus la noua stare de fapt. Procesele nu s-au incheiat nici in ziua de azi.
Subiecte de dosare penale
Ioan Bastea a devenit proprietar al casei din centrul Sibiului, alaturi de soacra si sotia primarului Klaus Johannis, ca urmare a mostenirii lui Nicolae Bastea, certificata de instantele de la Sibiu. Acest lucru a fost facut si pe baza unor adeverinte emise de secretarul primariei din Porumbacu de Jos, care certifica legaturile de rudenie intre familiile Bastea si Ghenea. Aceste adeverinte au facut si obiectul unor dosare de urmarire penala, la care au lucrat procurorii din Alba-Iulia si Sibiu. Acestia au stabilit ca adeverintele emise de secretarul primariei din Porumbacu de Jos nu corespund intru totul realitatii, deoarece relatia de rudenie a lui Bastea nu ar fi fost cu ambii soti Ghenea, ci doar cu unul. „Bastea Nicolae era ruda doar cu numita Ghenea Maria, sotia precedata a defunctului Ghenea Eliseu”, au stabilit in 2003 procurorii, care au decis neinceperea urmaririi penale in cazul celorlalte persoane implicate, de la notar, avocati, la familia primarului Sibiului.
Certificat de mostenitor anulat
Pe tema certificatului de mostenitor a lui Nicolae Bastea au fost demarate si procese civile, care s-au incheiat acum aproape zece ani in cadrul unui proces inregistrat pe rolul Tribunalului Brasov. Certificatul a fost declarat nul. „Motivele retinute de instanta, pentru care s-a desfiintat certificatul de mostenitor au fost aceleasi cu cele invocate in prezenta cauza si anume incalcarea normelor de competenta teritoriala absolute de catre biroul notarial care l-a emis si lipsa relatiei de rudenie intre ultimii doi defuncti – Ghenea Eliseu si Bastea Nicolae”, se arata in cea mai recenta hotarare judecatoreasca, cea a Tribunalului Brasov. Notarul public unde a fost intocmit certificatul de mostenitor este Gabriel Bucsa, din Sibiu, instanta considerand ca in aceasta situatie competenta ar fi trebuit sa revina unui notar din Brasov.
Lungul sir al proceselor
Pe tema imobilului de pe strada Nicolae Balcescu au fost pornite zeci de procese, in care instantele au dat decizii diferite, spetele judecate fiind extrem de tehnice. Spre exemplu, printre primele procese in care familia primarului Klaus Johannis a fost trimisa in judecata a inceput in 2002, sentinta Judecatoriei Sibiu fiind pronuntata in noiembrie 2004. Atunci, familiile fostilor chiriasi au cerut anularea actelor prin care imobilul de pe strada Nicolae Balcescu au ajuns, in cele din urma, in proprietatea familiei primarului Sibiului. Abia in mai 2014, Tribunalul Brasov – judecand un apel civil al fostilor chiriasi – decide ca familia primarului Johannis nu mai are un contract de vanzare-cumparare valabil. „Admite in parte acţiunea civila formulata de reclamanţii Oarga Ana, Oarga Ioan şi Antonescu Elisabeta in contradictoriu cu paraţii Johannis Carmen Georgeta, Johanis Klaus Werner, Lazurca Georgeta , Baştea Ioan decedat, moştenitor fiind Baştea Rodica şi Statul Roman prin Municipiul Sibiu prin Primar.Constata nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 924/01.06.1999 de BNP Bucsa Radu Gabriel, incheiat intre paraţii Baştea Ioan – decedat, moştenitor fiind Baştea Rodica, in calitate de vanzator, şi Johannis Carmen Georgeta şi Johannis Klaus Werner, in calitate de cumparatori”, se arata in decizia luata pe 16 mai 2014. Decizia a fost atacata cu recurs de primar, iar recursul a fost respins, joi, de Curtea de Apel.
Sursa: Evenimentul Zilei
