Dacă numeroase studii evidențiază influențele pe care le au variațiunile meteorologice pe termen scurt asupra alergiilor, din ce în ce mai mulți experți atrag atenția că modificările climatice din ultimii ani joacă și ele un rol important în manifestările alergice. Totuși, aceste cercetări sînt mai greu de realizat – întrucît este dificil să se compare studiile la nivel național și, încă și mai dificil, la nivel internațional, pentru că datele nu sînt comparabile de la o țară la alta în absența unor metode standardizate. Cu toate acestea, cercetătorii au arătat fără umbră de îndoială că, de exemplu, furtunile, variațiile bruște de temperatură și
umiditate relativă, perioadele de secetă sau de inundații sînt asociate cu o frecvență ridicată a manifestărilor alergice.
Modificările climatice influențează în special alergiile de natură respiratorie și cutanată. Furtunile și urganele dezvoltă condiții propice apariției alergiilor, crizele de astm în timpul acestora sau a ploilor puternice fiind datorate eliberării de particule alergene, care pătrund foarte ușor în organism prin căile respiratorii. De altfel, pacienții astmatici sînt adevărate barometre care, prin agravarea simptomelor, prezic cu cîteva zile înainte declanșarea unor astfel de fenomene meteo. Creșterea concentrației atmosferice de CO2 și alte gaze cu efect de seră se traduce printr-o ridicare a temperaturii medii a Pămîntului, cu impact asupra producției, distribuției și dispersiei alergenilor în natură, dar și a lărgirii ariei geografice de răspîndire a organismelor care produc acești alergeni. S-a constatat că furtunile și fenemonele meteo extreme determină majorarea numărului de internări în spital a celor care manifestă alergii respiratorii determinate de cladosporium (specie de ciuperci) și sporii de alternaria (mucegai de interior).
Și apariția alergiilor cutanate (urticariile cronice) este influențată de astfel de fenomene. Scăderile de temperatură duc la creșterea iritabilității cutanate, scăderea umidității influențează riguzitatea pielii, în timp ce razele UV au un efect benefic asupra simptomelor pacienților cu eczeme.
Per ansamblu, modificările asupra alergenilor produse de schimbările climatice au un dublu efect:
– Creșterea temperaturilor generează o majorare a poluării atmosferice în special prin ozon (element responsabil de producerea simptomelor respiratorii) datorită interacțiunilor cu polenul din aer. De altfel, creșterea concentrației de polen se traduce printr-un răspuns alergic mai sever al organismului, ceea ce poate duce la dezvoltarea unor cazuri deosebit de grave.
– Temperaturile foarte coborîte sînt asociate cu o creștere a mortalității, ca urmare a infecțiilor și alergiilor respiratorii.
Din punct de vedere al așezării geografice, zonele maritime sînt mai puțini expuse factorilor alergeni, datorită lipsei vegetației abundente și a pădurilor – Atlanticul fiind o zonă care nu produce alergeni. Dacă ne referim însă la alte regiuni decît cele maritime, s-a constat că în zonele muntoase cantitățile și frecvența de extindere a alergenilor sînt mult inferioare celor din donele de șes/cîmpie.
Datele de început și de sfîrșit ale sezonului alergiilor se modifică și ele datorită schimbărilor climatice globale. Astfel, la fiecare deceniu se înregistrează un debut precoce, în medie cu 5 zile – la înflorirea plantelor erbacee, și cu 3 zile – la numeroase specii de arbori. De exemplu, în mediu urban ambrozia înflorește mai devreme decît în mediul rural – tocmai din cauza temperaturilor mai ridicate și a concentrațiilor mai mari de CO2.
Modificările globale de temperatură duc la extinderea geografică a unor specii de plante, un exemplu fiind oleaceele, care progresează către Nord – și astfel se ajunge la modificarea distribuției geografice a factorilor alergeni, iar populația care anterior nu era supusă unor astfel de riscuri devine alergică. Studiile au mai evidențiat că, din păcate, încălzirea globală face ca alergiile să afecteze din ce în ce mai mulți copiii, la vîrste tot mai fragede (5-6 ani).
Alergiile de iarnă
Da, acestea există, iar persoanele cu predispoziție de a dezvolta o alergie în timpul verii au această neșansă și în timpul iernii, printre iritanți figurînd ciupercile (chiar și cele din încălțăminte sau îmbrăcăminte), mucegaiul (de la umezeala interioară) și părul animalelor de companie (care stau mai mult timp în casa cu ferestre închise).
De multe ori însă, alergiile din sezonul hibernal sînt confundate cu răceala. Spre deosebire de caracteristicile acesteia (secreții nazale modificate, frisoane și dureri de corp, dar simptomele dispar, de regulă, într-o săptămînă), cele ale alergiilor de iarnă sînt: secretii nazale apoase și clare, mîncărimi la nivelul ochilor (chiar și lăcrimări) și al gîtului, iar simptomele pot dura chiar și cîteva săptămîni.
Scris de IOANA PETRE
