Instalator -meseria care in Canada este considerata drept cea mai dificila din constructii

Sursa foto: David Bentley/CORBIS
Sursa foto: David Bentley/CORBIS

Andrei P. a lucrat ca instalator in Romania. Si-a dorit sa lucreze si in Canada in acelasi domeniu al constructiilor – instalatii tehnico-sanitare (‘’plomberie’’).Carti de competenta, greutati, ce trebuie facut pentru a reusi sa devii ‘’meserias in Canada’& rsquo;, despre toate acestea si multe altele Andrei a vorbit cu sinceritate in interviul acordat publicatiei noastre. (Cristina Sofronie) In primul rind, pentru a face echivalarea orelor si dovada ca ai fost instalator in Romania (sau un alt fel de meserias), aici iti trebuie: 1. Contractul de munca de la compania la care ai fost angajat. Acesta trebuie sa cuprinda explicit denumirea postului pe care ai lucrat, datele care sa ateste perioada in care ai lucrat, numarul orelor lucrate zilnic; daca au fost si ore suplimentare exista in contractele din Romania o formulare gen ‘’lucreaza 8 ore pe zi cu posibilitate de prelungire la 10-12 ore, in functie de cerinte’’-asta este important pentru ca arata ca esti dispus la ore suplimentare (‘’overtime’’). In contract mai sint trecute vacantele (2-3 saptamini, in functie de vechime); 2. Fisa postului de la aceeasi companie, care sa ateste clar atributiile avute la locul de munca din Romania. Pentru cei interesati exista pe site-uri explicate clar atributiile unui instalator in Canada. De exemplu, in Romania instalatorul primeste de la inginer planul cu ce are de facut si executa acel plan. In Canada nu exista acest sistem. Nici macar pentru lucrarile de la o casa nu exista asa ceva. Ti se da planul casei, iar tu ca instalator iti alegi traseele instalatiilor (tevi, conducte etc); practic, iti faci mica parte de proiectare in conformitate cu Code du batiment du Québec si esti direct raspunzator. Revenind: mie mi-au mai cerut sa aduc din Romania si un fel de formular corespondent in Canada al formularului A4, deci un fel de dovada a venitului pe care il aveam in Romania. Dar in Romania declaratia anuala de venit a intrat in vigoare abia din anul 2003! In acest caz trebuie explicat clar ca in Romania nu exista asa ceva pina relativ de curind, ca ne primeam salariile la ghiseu etc. Acest aspect este deja cunoscut aici, asa ca nu este nici o problema, trebuie doar sa li se reaminteasca celor de aici. Rezumind: cel care vrea sa continue in Canada meseria de instalator trebuie sa aduca: 1) contractul de munca, ce trebuie sa cuprinda tot ceea ce am enumerat anterior si 2) fisa postului. Acestea vor trebui traduse in Canada de catre un traducator autorizat. Pasul urmator: cu traducerile autorizate si un act de identitate se merge la CCQ (Commission de Construction du Québec), pentru a depune cererea de admitere la examenul pentru obtinerea Cartii de competenta in meseria vizata. Solicitantului i se deschide dosar si i se analizeaza experienta de munca din Romania. Pentru fiecare corp de meserie trebuie sa existe dovada unui anumit numar de ore de experienta (pentru a putea da examenul de competenta). Spre exemplu, in instalatii trebuie sa faci dovada ca ai minim 8.000 de ore lucrate; cele mai multe ore se cer la instalatori, este o meserie care in Canada este considerata ca fiind cea mai dificila din constructii. Apoi, ce este foarte important: cei de la CCQ au dreptul sa te supuna la un examen practic. Astfel se feresc de falsuri, in eventualitatea ca cineva ‘’si-a facut rost’’ de o hirtie dar nu a lucrat niciodata in respectiva meserie. Deci, au acest drept. Caz in care te trimit la o companie si, de fata cu un supervizor de-al lor, iti dau de facut o lucrare. Pina acum, din cei pe care ii cunosc eu niciunul nu a fost supus acestei verificari, dar este perfect legala si se poate intimpla oricind. Dupa depunerea dosarului la CCQ, intr-un interval de 2-4 saptamini primesti raspunsul (in scris) daca ai fost sau nu acceptat la examen. In cazul unui refuz, decizia se poate contesta in maxim 3 saptamini. Eu n-am auzit sa fi fost cineva respins daca a avut dosarul in regula. Dar am auzit o poveste: cum ca unei persoane care a venit din Romania cu dovada a 9.000 de ore lucrate ca instalator i-au fost echivalate doar vreo 6.000 de ore, iar pentru diferenta de 2.000 de ore i s-ar fi indicat sa mai lucreze aici. Nu stiu, asta am auzit: ca daca ai la limita orele stai pe munchie de cutit. Dar, repet, nu este un caz pe care sa-l cunosc eu, asa ca… Din momentul primirii acceptului de a da examenul trebuie sa iei legatura (telefonic) cu persoana care se ocupa de dosarul tau, pentru a te programa la examen. Ti se da o bibliografie de studiat. Ii sfatuiesc pe toti cei care vor sa devina instalatori sa nu ia in ris acea materie de studiu, ci sa se puna ‘’cu burta pe carte’’, sa studieze serios. Din cauza functiilor matematice poti rata examenul Taxa de examen este de 100 $, iar examenul dureaza 3 ore; asa este pentru toate corpurile de meserii, numai numarul de intrebari difera de la meserie la meserie (la instalatori sint cam 64 de intrebari, la electricieni 60-62 etc). Pentru a reusi la examen trebuie sa raspunzi corect la minim 60 % din intrebari; testul este tip grila, cu 4 variante de raspuns. Ti se da voie sa ai pe masa si sa consulti ‘’Codul national de instalatii al Canadei’’. Dar asta nu inseamna si ca vei reusi sa raspunzi la intrebari. Trebuie sa stii ce cauti! Codul de instalatii se gaseste la biblioteci, este si de vinzare in librarii (costa in jur de 40 $), asa ca poti sa te pregatesti din timp. Pe linga acest Cod, care iti da liniile generale in domeniu, exista carti de specialitate. Acestea sint cartile ‘’de capatii’’ si trebuie invatate! Pentru instalatori sint 3 manuale de ‘’tocit’’ (indicate in bibliografie, sint de format A4 si fiecare are in jur de 300 de pagini). Ideea de a te ‘’inspira’’ de la vecinul din sala de examen trebuie exclusa, pentru ca nu vei avea niciodata linga tine pe cineva de aceeasi meserie, iar supravegherea este drastica. Nici macar cu creion si radiera aduse de tine nu ai voie, totul ti se da acolo, chiar si calculatorul. Atentie la chestiunea calculatoarelor! Pentru cei care dau matematica si au nevoie de functii trigonometrice (instalatorii, dulgherii etc), calculatorul pe care ti-l dau la examen nu are decit operatiile de adunare-scadere-inmultire-impartire. Eu am avut nevoie sa calculez sinus si cosinus si… noroc ca nu le uitasem! A trebuit sa mi le deduc pe cercul trigonometric si asta iti ia timp pretios! In Canada au o alta medoda de a invata: de exemplu, pentru sin de 45° aici se invata ca daca ai latura din fata la dreapta unghiului trebuie s-o inmultesti cu 0,41-0,42 si sa o imparti la latura laterala. Dau niste formule standard, care se invata la scoala de instalatori etc, tin cont doar de situarea la stinga sau la dreapta fata de unghi. De ce? Nu stiu… Eu am avut ‘’surpriza’’ sa imi pierd 15 min. pina mi-am demonstrat un sin. Deci, cei care vor avea de rezolvat probleme de matematica trebuie sa-si reimprospateze serios cunostintele, examenul nu trebuie luat lejer; asiprantul trebuie sa-si scoata din minte ideea ca se va baza pe ajutorul calculatorului stiintific cu functii matematice (adus de acasa). Desi la scoala primara, elevilor de clasa a III-a li se da voie cu calculatoare stiintifice, la examenul acesta nu este permis accesul cu un astfel de calculator. Asta este… Din cauza functiilor matematice poti rata examenul! La unghiul de 45° m-am descurcat, dar am avut calcule legate si de unghiuri de 22,5° (uzitate des in instalatii) si acolo n-am mai avut timpul necesar sa ma apuc sa-mi deduc pe cercul trigonometric. Si am luat doar 81% din examen, desi puteam sa fac aproape 100%, daca nu ma bazam pe faptul ca rezolv totul cu calculatorul meu. Deci, este bine ca examenului sa i se dea importanta unui examen dur, indiferent de meseria pe care vrei sa faci. Ce faci dupa ce ai obtinut Cartea de competenta? O folosesti pentru a putea lucra legal intr-o meserie. Insa, dupa ce ai obtinut aceasta Carte poti ajunge sa te lovesti de o problema destul de mare. Vrei sa te angajezi ca si ‘’companion’’ (mester) la diferite companii. Si te izbesti de faptul ca nu ai… ‘’experienta canadiana’’. Nu prea vrea nimeni sa angajeze un companion care nu are experienta canadiana, dar legal are salariul mare. Este un fel de cerc vicios…Multi care si-au luat Cartea de competenta au acceptat sa lucreze ca si ‘’apprenti’’ (ucenic). Sint 4 trepte de ucenicie, diferenta dintre ele fiind de ani si de bani. Un ‘’ucenic 1’’ in instalatii incepe cu un salariu de 12 $/ora-13 $/ora; un ‘’ucenic 4’’ are cam 22 $/ora. Un “companion’’ (mester) incepe cu 24 $/ ora. Acestea sint salariile minime pe care angajatorii sint obligati sa le plateasca. Diferenta dintre ‘’ucenic 4’’ si ‘’companion’’ este de citiva dolari si cunosc cazuri in care cei care si-au luat Cartile de competenta nu si-au gasit de lucru ca si ‘’companion’’, asa incit au acceptat sa se duca sa lucreze ca ‘’ucenic 4’’, chiar si ‘’ucenic 3’’, pentru a dobindi un pic de experienta canadiana. Multi s-au remarcat prin seriozitate si, dupa nici un an, au fost recunoscuti ca ‘’mesteri’’. Unii dintre ei si-au cautat apoi un alt loc de munca, iar sansele au fost mult mai mari odata dobindita aceasta experienta canadiana. Exista si situatia in care, dupa ce ai luat Cartea de competenta iti poti face propria companie. Primul pas: ‘’travailleur autonom’’. Ai voie sa lucrezi, dar nu pe santiere de constructii comerciale sau industriale, nici macar in renovari, ci doar in intretinere: mai schimbi un robinet, un boiler, nu mare lucru. Din ce cauza aceste restrictii? Pentru ca in momentul in care iti faci companie ai dreptul sa lucrezi in meseria respectiva, dar sub un contractor. Si ajungi sa te lovesti din nou de ce enumeram anterior: contractorul te intreaba unde ai mai lucrat in Canada (experienta canadiana), cine te recomanda etc. Cu compania proprie totul este ok daca ai relatii, prieteni care iti pot da de munca sau te pot recomanda. Incet-incet, se ‘’duce vorba’’ in functie de seriozitatea fiecaruia. Parerea mea este ca daca nu ai niste bani disponibili si un sistem complex de relatii este foarte dificil sa te descurci cu companie proprie. Si eu m-am izbit de toate acestea… norocul meu a fost ca am prins un loc, o bresa si am reust sa intru in sistem. Am avut sansa acelei deschideri. Dar daca nu o ai? Cit timp iti permiti s-o poti astepta? O luna, doua, trei…dar intre timp facturile se aduna, ai familie de hranit…nu poti sta la nesfirsit sa astepti! Desi am compania mea, recunosc marele noroc avut la putin timp dupa ce m-am aventurat pe drumul asta! Si cred si acum ca cea mai simpla varianta este ca in momentul obtinerii Cartii de competenta sa cauti sa te angajezi, cum-necum. Este, cum spun romanii, ‘’fara dureri de cap’’ –lucrezi pe santier de la 06,00 la 15,00, apoi esti liber ‘’ca pasarea cerului’’. Iar multi isi gasesc si dupa orele de program ceva de lucru… mai fac un ban… nu e nimic ilegal. Cei care sint contractori generali nu sint murdari pe miini! Daca intentionezi sa mergi si mai departe dupa ce ti-ai deschis propria companie, sa poti lucra in constructii pe santiere –renovari de case, constructii de case noi, constructii comerciale, industriale- atunci trebuie sa-ti iei o licenta RBQ (Régie du batiment du Québec). Aceasta licenta o platesti anual si iti da dreptul sa lucrezi pe santiere ca si contractor -ai voie sa contractezi lucrarea pentru compania ta. De obicei, contractorii incaseaza intre 10 %-15 % pentru o lucrare. Cei care sint contractori generali nu sint murdari pe miini! Ei contracteaza lucrarile mari pe santiere si isi angajeaza subcontractori speciali din diferite domenii. Cit ai fi de meserias, nu poti lucra fara sa fii sub un contractor, asa e legea: amenda este intre 1.500 $ – 5.000 $ si ti se impune si oprirea oricarei activitati. Daca te prinde a doua oara, amenda creste. Si tot asa. Fara contractor nu se poate, mai risti sa-ti ridice si licenta de ‘’companion’’. Deci, partea cu compania proprie este destul de grea, trebuie sa-ti gasesti contractori care sa-ti dea de munca… altfel cheltuielile cu compania curg ‘’riuri-riuri’’ si de unde platesti? Cea mai simpla varianta, aleasa de aproape 80% din cei care au pornit pe drumul constructiilor, este de a se angaja la o companie. Iar salariul depinde de Codul fiecarei meserii. La instalator de exemplu, atunci cind are Cartea de competenta, salariul minim de pornire este de 23,75 $/ora – 24,25 $/ora, la care se adauga avantaje sociale, i se dau scule, bocanci, camion etc. In timp poate ajunge la 35 $/ora – 40$/ora, dar un astfel de salariu depinde de vechime, de compania la care lucreaza… Din ctte stiu eu, un instalator bun are salariul de peste 30 $/ora. Si sa nu uitam: daca este angajat, nu-si cumpara scule -care sint extrem de scumpe, iar in instalatii sint destul de repede consumabile-, nu-si cumpara bocancii si hainele de lucru –si acestea distugindu-se rapid-, nu are probleme de masina -patronul trebuind sa asigure camion, sa plateasca benzina, sculele etc. In plus, ca angajat ti se platesc asigurarile sociale, ai concediu, esti ‘’super-sindicalizat’’, protejat, fara dureri de cap. Si ce este poate cel mai important: pentru orice lucrare responsabilitatea este a companiei, nu a instalatorului! Daca uiti vreo teava nelipita si inunzi casa cuiva, respectivul da in judecata compania, nu pe instalator. Compania este asigurata pentru o multitudine de cazuri. E drept ca dupa ce a facut beleaua, instalatorul respectiv poate fi dat afara. Dar nu plateste inundatia casei! Cind pornesti cu compania ta trebuie sa constientizezi ca iti asumi toate cheltuielile si toate riscurile. Trebuie sa-ti faci tot felul de asigurari, in valoare cam de 300 $ lunar. Cum pot sa rezum drumul lung pe care trebuie sa mergi daca vrei sa devii ‘’meserias in Canada’’? Este greu, dar este frumos! In fiecare gest pui sudoare si pasiune, iar soarta te rasplateste daca nu abandonezi…

Articolele ZIGZAG ROMAN-CANADIAN pot fi preluate numai cu conditia citarii sursei

Comenteaza acest articol

comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *